Bucureștiul, supranumit Micul Paris, își poartă istoria ca pe o mantie de amintiri, brodată cu povești ce se ascund în fiecare stradă, în fiecare fațadă de clădire sau colț de parc. Mai mult decât un simplu oraș, Bucureștiul este un muzeu viu, în care fiecare cartier își spune propria poveste – o poveste despre oameni, despre întâmplări marcante sau despre trăsături definitorii ale locului.

Denumirile cartierelor nu sunt simple nume pe o hartă; ele sunt ecouri ale unor vremuri trecute, mărturii tăcute ale transformărilor ce au modelat orașul de-a lungul secolelor. Fiecare nume aduce cu sine o bucățică de istorie, o legendă sau o tradiție care, împreună, compun un mozaic fascinant al Bucureștiului. Asemenea unor pagini de carte nescrisă, aceste nume dezvăluie o parte din sufletul acestui oraș care anul acesta a împlinit 565 de ani de la prima atestare, oferindu-ne o cheie pentru a înțelege mai bine identitatea culturală și evoluția sa.

Balta Albă

La începutul secolului al XIX-lea, Bucureștiul a fost grav afectat de o epidemie de ciumă în timpul domniei lui Ioan Gheorghe Caragea. În fața pericolului iminent de răspândire a bolii, autoritățile au adoptat măsuri extreme de izolare și prevenire a contaminării. Una dintre aceste măsuri drastice a fost depunerea cadavrelor victimelor într-o groapă adâncă, în care acestea erau acoperite cu var stins. Scopul acestei proceduri era să descompună rapid cadavrele și să prevină infectarea cu bacterii sau virusuri care ar fi putut să se răspândească în aer. După fiecare ploaie, varul se amesteca cu apa, formând o baltă albicioasă, o imagine sinistră care a dat naștere denumirii cartierului Balta Albă, se menționează într-un articol tematic publicat de Revista Historia. Balta Albă este astăzi un cartier vibrant și modern al Bucureștiului, dar numele său păstrează amintirea unei perioade dificile din istoria orașului.

Drumul Taberei

Drumul Taberei își are originile în evenimentele din timpul Revoluției de la 1821, când Tudor Vladimirescu și oștile sale și-au stabilit o tabără militară în această zonă, precizează sursa citată. Această locație strategică era folosită pentru organizarea și coordonarea trupelor revoluționare în lupta împotriva regimului fanariot. Drumul care lega tabăra de oraș a devenit cunoscut drept drumul spre tabără, numele transformându-se, treptat, în denumirea oficială a cartierului. Ulterior, zona s-a dezvoltat dintr-un spațiu rural în unul dintre cele mai mari zone rezidențiale ale Bucureștiului, păstrându-și numele ca o legătură cu trecutul istoric.

Dorobanți

Cartierul Dorobanți își datorează numele infanteriștilor români din secolul al XIX-lea, cunoscuți sub numele de dorobanți. Acești soldați aveau un rol important în apărarea și consolidarea statului român modern, iar imaginea lor era un simbol al disciplinei și loialității. Zona a fost inițial locuită de militari și familiile acestora, devenind o comunitate formată în jurul valorilor militare. În timp, Dorobanți s-a transformat într-o zonă elegantă și modernă, dar numele său păstrează amintirea acelor vremuri de odinioară.

Berceni

Numele cartierului Berceni provine de la Miklós Bercsényi, un grof (titlu de conte purtat în trecut de mari latifundiari din Ungaria – n. red.) în secolul al XVIII-lea, care a condus o ceată de husari pe teritoriul Munteniei, conform articolului din Revista Historia. Se spune că aceștia s-au oprit la sud de București în drumul lor spre Imperiul Otoman. Impresionați de prezența acestui grup, localnicii au denumit zona Berceni, în onoarea liderului lor. De-a lungul timpului, zona a evoluat de la terenuri agricole la un cartier populat și animat, păstrându-și numele ca un ecou al influențelor istorice și culturale.

Cotroceni

Numele Cotroceni provine din verbul arhaic a cotroci, care înseamnă a scotoci sau a căuta amănunțit. Acest nume reflectă activitățile vânătorilor care explorau pădurile dese din zonă, în căutare de vânat sau resurse. În perioada medievală, datorită frumuseții naturale și liniștii oferite de peisaj, domnitorii munteni au început să construiască aici reședințe de vară. Una dintre cele mai renumite proprietăți este Palatul Cotroceni, care astăzi adăpostește reședința oficială a președintelui României. Cartierul și-a păstrat farmecul aristocratic, devenind o zonă de referință pentru istoria și eleganța urbană a Bucureștiului.

(Copyright foto: ARCUB)