Reminder: Pe firul evenimentelor am ajuns cu rememorările la începutul unei perioade tulburi din istoria națională. Confruntările politice interne, mai ales ascensiunea partidelor extremiste, pericolul de război care plana la orizont induceau în societatea românească o atmosferă sumbră, marcată nu numai de incertitudini, ci și de serioase temeri. Sublinierea acestui context istoric se impune pentru a releva și mai pregnant „oaza” de stabilitate și continuitate reprezentată de Corpul Contabililor români. (vezi episoadele precedente)
Profesionalismul în vremuri tulburi
Al VIII-lea Congres al Corpului, desfășurat la Galați, în zilele de 19-21 iunie 1937, a reprezentat una dintre cele mai concludente manifestări de profesionalism în condițiile în care apropiatele alegeri parlamentare se anunțau a fi un moment de răscruce în istoria țării. S-a dorit, de către principalul organizator, președintele Secției Galați, George Eșanu, să se imprime Congresului o puternică notă de normalitate. Importantul eveniment a fost precedat de un serviciu divin oficiat la Catedrala orașului, la care au luat parte toți congresiștii împreună cu notabilitățile locale. De aici s-au îndreptat cu toții spre Liceul comercial „Alexandru Ioan Cuza”, în a cărui aulă prof. Grigore Trancu-Iași a deschis lucrările Congresului.
Au fost dezbătute următoarele tematici:
– Studiul contabilității la Academiile de Înalte Studii Comerciale și Industriale – raportor prof. S. Iacobescu (foto);
– Importanța situațiilor contabile pentru conducerea întreprinderilor – raportor dr. P. Drăgănescu-Brateș;
– Situația membrilor Corpului față de statutul funcționarilor particulari – raportori N. Butculescu și Gh. Panait;
– Membrii Corpului Contabililor și statutul funcționarilor publici – raportor prof. Al. Costache;
– Înființarea unei Case de pensiuni, asigurare și asistență a Corpului – raportor prof. Gh. Huber.
La finalul discuțiilor, Congresul a adoptat următoarele moțiuni:
– În chestiunea studiului contabilității la Academiile de Înalte Studii Comerciale și Industriale: „Înființarea de cursuri de aplicație contabilă, în materie de calculație, materie fiscală, tehnica bilanțului, expertize etc. Înființarea unei secțiuni contabile pe lângă Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București”.
– În chestiunea importanței situațiilor contabile pentru conducerea întreprinderilor: „Situațiile contabile să fie astfel întocmite ca în afară de controlul contabil să dea o evidență clară a stărei patrimoniului grupat din punct de vedere economic și juridic și să arate activitatea întreprinderii cu desprinderea în orice moment a rezultatelor”.
– În chestiunea situației membrilor Corpului față de statutul funcționarilor particulari: „Congresul cere stăruitor organelor în drept aplicarea integrală a Legii Corpului, dispozițiile din această lege fiind de interes general”.
– În chestiunea membrilor Corpului Contabililor și a statutului funcționarilor publici: „Funcțiunile de contabilitate (conducere și execuție), de control și inspecție cu caracter economic și financiar, ca și în administrațiile publice și private să fie îndeplinite numai de specialiști titrați, calificați în baza Legii de organizare a Corpului Contabililor Experți și Autorizați”.
Congresul următor, al IX-lea, ultimul din perioada interbelică, a avut loc la Brașov, în zilele de 28-29 mai 1939. Desigur, participanții nu aveau cum să știe că, peste numai trei luni, urma să izbucnească cel de-Al Doilea Război Mondial, însă situația internațională se agravase considerabil, mai ales în urma rușinosului Acord de la München, prin care a fost sfârtecată Cehoslovacia. În plan intern, se înăsprea regimul de „autoritate personală” al regelui Carol al II-lea, prin care, practic, fusese desființată democrația parlamentară. Și la Brașov, președintele secției, prof. Ioan Pricu, s-a străduit, în pofida vitregiei vremurilor, să asigure desfășurarea normală a Congresului, care a fost și aici precedat de un serviciu religios la Biserica Sf. Adormirii din Cetate, la care au participat toți delegații. Apoi, în localul Camerei de Comerț, în prezența a peste 300 de delegați din cele 70 de secții ale Corpului, s-au deschis lucrările Congresului, sub președinția decanului Nicolae Butculescu.
Au fost dezbătute următoarele tematici:
– Inventarierea patrimoniului public – referenți prof. I. Mărculescu și prof. S. Iacobescu;
– Noul Cod de Comerț – referent prof. S. Iacobescu;
– Crearea Casei de pensiuni – referent Gh. Huber;
– Contabilitatea în serviciul raționalizării întreprinderilor – referent dr. V.M. Ioachim;
– Înființarea colegiului economic, cooperativ și contabil – referent dr. P. Drăgănescu-Brateș.
La finalul discuțiilor, Congresul a adoptat următoarele moțiuni:
– În chestiunea inventarierii patrimoniului public: „Inventarierea avuției noastre publice să fie făcută cât mai repede, pentru că o bună conducere a vieții publice nu se poate realiza bine fără desăvârșita cunoaștere a patrimoniului public”.
– În chestiunea noului Cod de Comerț: „La revederea materiei Codului de Comerț să se încredințeze Consiliului Superior al Corpului Contabililor orânduirea materiei din Codul de Comerț referitoare la: Registre, Inventar, Bilanț, Rezerve, Amortizări, Acțiuni, Obligațiuni, și toată materia care se referă la patrimoniul comercial reglementat de Codul de Comerț”.
– În chestiunea creării Casei de pensiuni: „Să se ceară onor Guvernului de a legifera obligativitatea cotizației patronale la Casa de pensiuni a Corpului Contabililor pentru funcționarii lor membri, și înființarea timbrului de 5% asupra onorariilor expertizelor; autorizarea Consiliului Superior al Corpului de a crea Casa de pensiuni a Corpului”.
– În chestiunea contabilității în serviciul raționalizării întreprinderilor: „Pentru ca funcțiunea contabilă să-și poată da toată contribuția sa la acțiunea de raționalizare economică, este necesar ca să fie astfel organizată încât să redea în fiecare moment situația economică și juridică a patrimoniului, a rezultatelor brute, separat după proveniența lor, și a cheltuielilor după felul lor, după locul unde au luat naștere și după obiectul sau serviciul la care se referă, astfel ca să se poată urmări prin contabilitate, pentru fiecare unitate tehnică, raportul între cheltuială și rezultat”.
(Va urma)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice