Reminder: Evocarea celor mai semnificative momente din activitatea CECCAR relevă importanța deosebită a congreselor organizației naționale reprezentative a contabililor români. În numărul precedent al publicației noastre ne-am referit la primele două congrese, cel inaugural, desfășurat la București, iar următorul la Cluj. Ideea principală în alegerea localităților-gazdă ale congreselor a fost aceea de a se reafirma ideea unității naționale, semnificațiile istorice ale constituirii României Mari. Tocmai un asemenea scop a generat și tematica acestor reuniuni desfășurate, conform statutului, din doi în doi ani. (vezi episoadele precedente)
Chișinău, 14-16 octombrie 1927. Al III-lea Congres
Lucrările forumului contabililor români, prezidate de V. Ghenzul, președintele Secțiunii Chișinău, au început cu susținerea unei conferințe de către marele economist și om politic Victor Slăvescu, la vremea aceea deputat și profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București. Atenția participanților a fost reținută de numeroase evaluări științifice care au privit, în cel mai înalt grad, profesia contabilă, una dintre acestea fiind astfel formulată:
„Întreprinderea publică, respectiv cea care lucrează cu banii cetățenilor, trebuie asemenea ținută în ordine; statul nu se poate lăuda cu organizația lui contabilă. De aceea trebuie introdusă contabilitatea în partidă dublă și la stat, fiind singura în măsură a urmări de aproape întrebuințarea banului public și a arăta în orice moment situația patrimoniului, a veniturilor și a cheltuielilor sale. Va trebui să se facă apel la elemente din Corpul Contabililor, creând chiar un Corp al contabililor publici, ca o ramură specială”.
În continuare, au fost dezbătute următoarele tematici, pe baza referatelor elaborate, la rândul lor, de pe poziții științifice și cu o largă deschidere practică:
– Bilanțul-tip – raportor P. Drăgănescu-Brateș. După ce a schițat un istoric al temei, autorul a formulat definiția bilanțului cu structura lui și cu prescripțiile legale. Au fost prezentate demersurile de până atunci menite a se identifica o schemă uniformă de bilanț, insistându-se asupra celei adoptate de Congresul Internațional de Contabilitate de la Bruxelles, din anul 1926;
– Casa de Pensiuni și Asigurări – raportori N.K. Constantinescu și V. Vlaicu, care au propus înființarea unei Case generale de asigurare și ajutor reciproc a Corpului;
– Bilanțul și fluctuațiunile monetare – referent S. Blumenfeld, care a atras atenția asupra implicațiilor inflației în condițiile concrete ale perioadei imediat premergătoare declanșării crizei din anii 1929-1933;
– Introducerea mașinismului în contabilitate – raportori prof. Al. Tănăsescu și L. Lucianu. Au fost prezentate evoluția mașinilor de calculat, stadiul în care se afla întrebuințarea mașinilor contabile în străinătate și la noi, precum și avantajele pe care le ofereau în vederea ușurării muncii în birouri.
La finalul discuțiilor, Congresul a adoptat următoarele moțiuni:
– În chestiunea bilanțului-tip: „În concordanță cu schema de bilanț votată de Congresul Internațional de Contabilitate de la Bruxelles din iulie 1926, bilanțul-tip urmează să cuprindă: în activ – conturile așezate și grupate după gradul de lichiditate, iar la pasiv – după gradul de exigibilitate”.
– În ceea ce privește contul de profit și pierdere: „Obligarea, prin lege, a publicării lui alături de bilanț, adoptându-se principiul ca el să cuprindă la Credit – toate sursele de venit după însemnătatea lor, cu sumele brute, iar la Debit – cheltuielile specificate pe categorii mai importante, arătându-se și cheltuielile de producțiune, avându-se în vedere prescripțiunile legii fiscale”.
– În chestiunea Casei de pensiuni și asigurări a contabililor din România: „Înființarea unei Case de pensiuni și ajutor a contabililor din România”.
– În chestiunea bilanțului și a fluctuațiilor monetare: „Pentru a se evita distribuiri de beneficii aparente și impunerea nedreaptă a creșterii nominale a averii întreprinderii, Congresul crede că este absolut necesară – pentru stabilirea exactă a beneficiului net – înregistrarea diferitelor pozițiuni active și pasive, apreciate cu valoarea lor din momentul întocmirii bilanțurilor, ținându-se cont separat de diferențele rezultate din sporirea nominală a averii, evaluată în monedă depreciată, față de beneficiile reale ale exploatării întreprinderii, rezultate din operațiunile curente”.
– În chestiunea introducerii mașinismului în contabilitate: „Este necesară modificarea dispozițiilor din Codul de comerț privitor la registrele legale pentru a se permite extinderea metodelor noi de contabilitate. Programele de învățământ comercial să prevadă și practica la mașinile de calculat și de contabilitate”.
Constanța, 22-24 iunie 1929. Al IV-lea Congres
Au luat parte peste 200 de membri din toată țara, care au fost primiți călduros de Secțiunea Constanța a Corpului și de autoritățile locale.
 |
Al IV-lea Congres al profesiei contabile
– Constanța, 1929 |
După oficierea unui serviciu divin la Episcopie, lucrările Congresului s-au deschis în sala Cazinoului din Constanța. Înainte de a se trece la discutarea temelor înscrise pe ordinea de zi, s-a adresat o telegramă ministrului Finanțelor, Mihail Popovici, căruia i s-au transmis mulțumiri pentru adoptarea principiului contabilității în partidă dublă în administrația statului. De asemenea, Grigore Trancu-Iași a protestat în legătură cu aducerea unor experți străini pentru introducerea contabilității publice, arătând că, astfel, s-a acordat prea puțină încredere capacității membrilor Corpului, cu toate că aceștia au făcut în repetate rânduri aceleași propuneri pentru reorganizarea contabilității publice ca experții străini.
S-a trecut apoi la discutarea următoarelor tematici:
– Darea de seamă pe anul anterior – raportor dr. V.M. Ioachim;
– Reorganizarea învățământului comercial – raportor N. Butculescu;
– Casa de retrageri și pensiuni a Corpului – raportor D. Vlaicu;
– Funcționarea și controlul societăților pe acțiuni în noul Cod de comerț – raportor I. Mecu;
– Răspunderea expertului contabil – raportor P. Drăgănescu-Brateș.
La finalul discuțiilor, Congresul a adoptat următoarele moțiuni:
– În chestiunea învățământului comercial: „Organizarea unui învățământ comercial de zi și de seară paralel atât pentru cursul inferior, cât și pentru cursul superior, separat, pentru băieți și pentru fete, fără deosebire între ei”.
– În chestiunea Casei de asigurări și pensii: „Înființarea unei Case de asigurări și pensiune sub forma unei societăți anonime”.
– În chestiunea funcționării și controlului societăților pe acțiuni: „Să se prevadă în noul Cod de comerț următoarele: dispozițiuni severe cu privire la aducerea și evaluarea aporturilor în natură; fixarea unui minimum relativ de capital la societățile anonime pe acțiuni în raport cu obiectul în vederea căruia se înființează societatea; luarea măsurilor necesare în scopul ca societățile să nu apară în bilanț sau în acte cu capitaluri fictive, ci numai cu capitalul efectiv subscris și vărsat; majoritatea cenzorilor să fie contabili autorizați sau experți”.
– În chestiunea responsabilității experților: „Experții contabili trebuie să răspundă moralicește și materialicește de îndeplinirea misiunilor lor, pe baza actelor și documentelor ce li s-au prezentat spre cercetare, a căror exactitate formală sunt obligați să o examineze, aplicând și în ce privește exactitatea materială și îndemânarea unui expert contabil”.
De asemenea, Congresul a autorizat Consiliul Superior să studieze și să întocmească un tarif de onorarii și să obțină aplicarea lui legală.
Al IV-lea Congres al profesiei contabile – Constanța, 1929
(Va urma)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național