Reminder: Am încheiat retrospectiva Congreselor CECCAR din perioada interbelică prin consemnarea reuniunii care a avut loc în condițiile dramatice determinate de desființarea regimului parlamentar, de interzicerea partidelor politice. În cele ce urmează, vom parcurge tot o parte a perioadei interbelice, dar de această dată prin conectarea elementului național cu cel internațional. (vezi episoadele precedente)

Prezențe active, contribuții remarcabile

Vocația CECCAR, ca parte integrantă a comunității profesionale la nivel european și mondial, s-a manifestat încă din 1911, când contabilii români au fost admiși ca membri ai Asociației Internaționale de Contabilitate. După înființarea Corpului, în 1921, România a participat la toate evenimentele internaționale care priveau profesia contabilă. Reprezentanții țării noastre au prezentat referate, au participat la discuții, au formulat observații și propuneri, multe dintre ele regăsindu-se printre moțiunile adoptate de respectivele reuniuni.

Astfel, la primul Congres Internațional de Contabilitate ținut după război și desfășurat la Bruxelles, în anul 1926, Corpul contabililor din România a fost reprezentat de întreaga conducere a Consiliului Superior, remarcându-se prin intervențiile și referatele susținute. Alegerea lui Nicolae Butculescu în prezidiul Congresului, precum și numirea președintelui de onoare al Corpului, Grigore Trancu-Iași, ca vicepreședinte al Consiliului general internațional și membru în Comitetul de patronaj, au constituit o confirmare elocventă a aprecierii de care s-au bucurat contabilii români pe plan internațional. De asemenea, propunerea – în premieră mondială – profesorului G. Alesseanu ca „elementele de activ să fie trecute în bilanț în ordinea lichidității lor” a produs o impresie deosebită, motiv pentru care a fost adoptată ca moțiune de Congres. O altă propunere românească a fost formulată de Nicolae Butculescu, care, referindu-se la doctrinele profesionale, a spus: „Contabilii din toată lumea trebuie să vorbească și să înțeleagă o singură limbă contabilă, motiv pentru care este nevoie să se producă o unificare a metodelor contabile”. Acest punct de vedere a fost susținut de șeful delegației franceze, René Delaporte, vicepreședintele Asociației Internaționale de Contabilitate, care „își exprima speranța că va putea vedea toți contabilii reuniți sub o aceeași gândire, către o aceeași directivă”. Tot o propunere românească – cea a lui V. M. Ioachim – aprobată de Congres viza înființarea unui Birou permanent internațional de contabilitate, format din 10 membri, care urma să se ocupe cu revizuirea statutelor Asociației Internaționale de Contabilitate, în această comisie țara noastră fiind reprezentată de Nicolae Butculescu.

În același an, a fost programat pentru a se desfășura la Amsterdam Congresul Internațional al Experților Contabili, o manifestare internațională cu precădere a țărilor anglo-saxone, spre deosebire de Congresele Internaționale de Contabilitate, care erau manifestări preponderent ale țărilor latine. Explicația celor două tipuri de Congrese a oferit-o secretarul general al Corpului, Petru Drăgănescu-Brateș: „Profesiunea de expert contabil fiind mai nouă decât alte profesiuni, s-a cristalizat mai târziu, chiar de curând, am putea spune, ca o profesiune bine definită, de aceea este explicabil faptul că la Amsterdam a avut loc doar al doilea Congres internațional al experților contabili, spre deosebire de Congresul științei contabile de la Bruxelles, care este la cea dea cincia manifestare, fiind vorba de o profesiune mai veche”.

Este de semnalat că delegația română a propus ca cele două organisme să se unească, să aibă loc un singur Congres. Din păcate, grupul experților contabili – în majoritate anglo-saxoni – reprezentând Austria, SUA, Olanda, țările scandinave, Germania, nu a acceptat propunerea.

În condițiile date, Corpul contabililor români a fost admis ca membru cu drepturi depline al Asociației Internaționale de Contabilitate, iar decanul Corpului, Nicolae Butculescu, a devenit membru al comitetului provizoriu de conducere a Asociației. De asemenea, Societatea Academică de Contabilitate din Bruxelles a conferit titlul de membru de onoare lui Grigore Trancu-Iași și de membru corespondent reprezentanților români Nicolae Butculescu, G. Alesseanu, I. Mecu, V. M. Ioachim și Petru Drăgănescu-Brateș.

Membrii delegațiilor române participante la Congresele de la Bruxelles și Amsterdam au fost invitați la Paris de președintele „Compagnie des Chefs de Comptabilité” – Alfred Cormier. Vizita a avut loc la sediul asociației din Rue Cambon 47, unde s-a efectuat un schimb de opinii privind organizarea profesiei contabile din cele două țări. Cu același prilej, lui Petru Drăgănescu-Brateș i-a fost conferit titlul de membru corespondent al prestigioasei asociații franceze. În drum spre țară, V. M. Ioachim și Petru Drăgănescu-Brateș s-au oprit la Milano răspunzând, astfel, amabilei invitații a colegilor italieni.

Am acordat un spațiu mai amplu cronicii anului 1926 întrucât momentele menționate au oferit o largă deschidere Corpului contabililor români spre o afirmare internațională de înalt prestigiu. S-a acumulat, astfel, un „capital” care a fost fructificat din plin la celelalte manifestări care au avut loc în diferite capitale ale lumii până la finalul perioadei interbelice.

(Va urma)