Reminder: Așa cum am subliniat în numărul precedent, începutul primului deceniu din secolul al XXI-lea a fost marcat în plan național de cele dintâi semne de relansare a economiei. Acest proces a coincis și cu demararea negocierilor în vederea aderării României la Uniunea Europeană, precum și cu finalizarea procedurilor obligatorii pentru obținerea statutului de stat membru al NATO. Ambele obiective, care deveniseră un mare proiect de țară, au fost slujite exemplar de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România. Întrucât în retrospectiva noastră punem accentul pe congresele care au avut loc în perioada respectivă, așa vom proceda și în „episodul” de față. (vezi episoadele precedente)

Nevoia unei opțiuni clare: reglementare sau/și dereglementare

Din perspectiva CECCAR, cel mai marcant eveniment al anului 2002 l-a constituit Congresul al XIV-lea al Profesiei Contabile. Desfășurată la București, sub deviza Reglementare și dereglementare în contabilitate, reuniunea s-a bucurat de o prezență numeroasă a specialiștilor străini și din mediul economic românesc. Cu ocazia Congresului a fost marcată, într-o manieră modernă, sub un puternic impact emoțional, împlinirea a 10 ani de la reînființarea CECCAR.

Momentul aniversar l-a prilejuit o concludentă trecere în revistă a activității desfășurate în perioada respectivă, formulându-se concluzia potrivit căreia, în cei 10 ani, Corpul profesioniștilor contabili români s-a maturizat, dobândind un loc bine stabilit în cadrul societății românești și un rol apreciat de lumea afacerilor, ca fiind indispensabil pentru asigurarea unui mediu economic sănătos, a premiselor unei reale prosperități a populației. Principalele patru momente care au jalonat activitatea CECCAR în deceniul respectiv au fost:

Pe baza acestor repere s-a considerat că întreaga activitate a Corpului a fost pusă în slujba economiei, a operatorilor economici, fiind subordonată, în acești 10 ani, cerințelor fundamentale: competență, independență și responsabilitate.

Întreaga desfășurare a Congresului a reconfirmat valabilitatea acestor cerințe, documentul prezentat de Comitetul de organizare a importantei reuniuni sintetizând problematica situată în centrul atenției participanților. Redăm câteva dintre ideile cuprinse în acest document, cu precizarea că ele s-au regăsit în deciziile adoptate:

„(...) Suntem cu toții în serviciul unuia dintre sistemele vitale ale fiecărei națiuni, ale fiecărei entități economice, un sistem care funcționează într-un cadru reglementat, în care dorim să primeze eficiența, care să participe la și să stimuleze transformarea avuției națiunilor în surse ale valorii, în bunăstare. Optimizarea oricărui potențial și dobândirea performanțelor se află în prezent în preocupările esențiale ale fiecăruia, iar Congresul reprezintă locul privilegiat de a deschide dialogul, de a descifra drumul către răspunsul potrivit. Reglementarea sau dereglementarea în contabilitate este tema în jurul căreia ne-am propus să ne reunim gândurile în dezbaterile care vor avea loc la reuniunea plenară și în ateliere.

Înțelegerea și aplicarea standardelor internaționale de contabilitate și de audit financiar, fiscalitatea, toate au ca scop să exploreze condițiile în care profesia contabilă, ca unitate într-o diversitate, trebuie să jaloneze exercițiul profesional în slujba interesului public, într-un mediu extern, adesea ostil, și în piețe atât de diferite ca mentalități și culturi. Suntem chemați să aducem răspunsuri precise, cu maturitate profesională, pentru ca, în era globalizării economiilor și a dezvoltării tehnologice fără egal, să abandonăm sistemul contabil tradițional și să omogenizăm standardele celui modern, să stimulăm valorificarea capitalului intelectual și cunoștințele din domeniul nostru de activitate. De asemenea, utilizatorii serviciilor noastre profesionale ne cer înnoirea, diversificarea acestora, de natură să stimuleze crearea de valoare nouă, micșorarea costurilor, creșterea eficienței.

Un loc important în lucrările Congresului este rezervat eticii profesionale. (...) Prevederile Codului de etică al IFAC au fost actualizate. Regulile au devenit mai aspre. Sunt necesare cunoașterea acestor noi prevederi de fiecare profesionist și controlul riguros al respectării acestora. (...) Avem în vedere, în special, modul de definire a independenței, precum și a unicității profesiei. Independența nu este o povară, ci o stare de spirit, plină, însă, de responsabilități. La rândul lor, unitatea, solidaritatea și competența sunt nu numai garanții ale seriozității și succesului profesional, ci și, mai ales, expresia identității marilor îndatoriri pe care legea ni le încredințează. (...) Este un domeniu larg, în care sunt așteptate dezbateri pe măsură. Profesia contabilă așteaptă din partea reprezentanților săi autorizați, aici de față, concluzii viabile, idei și drumuri noi pentru consolidarea și dezvoltarea pieței serviciilor profesionale financiar-contabile, precum și exercițiul acestora într-un cadru organizațional unitar, omogen, capabil să reunească diversitatea specializărilor liber alese de către fiecare. (...)”

Așteptările organizatorilor s-au împlinit cu prisosință. Exact în domeniile menționate s-au orientat luările de cuvânt ale participanților, astfel încât s-a conturat o poziție unitară în care CECCAR s-a pronunțat din nou, cu mai multă forță, pentru asigurarea strictului necesar de reglementări de toate genurile și, în consecință, pentru continuarea proceselor de dereglementare în vederea atingerii optimului în acest domeniu.

Mai sunt de subliniat intervențiile unor invitați din țară și de peste hotare și mesajele oficiale care au consacrat locul și rolul CECCAR în România, în Europa și pe plan mondial. Astfel, au fost transmise mesaje din partea președintelui României, Ministerului Finanțelor Publice, Academiei de Studii Economice din București. Au adresat saluturi numeroși oaspeți de peste hotare, printre care Jean-François des Robert, director al dezvoltării parteneriatelor internaționale din cadrul profesiei contabile franceze, Pero Skobic, președintele Parteneriatului Sud-Est European pentru Dezvoltarea Contabilității (SEEPAD), Luca Savino, reprezentant al Consiliului Național al Revizorilor din Italia, Simeon Milev, președintele Institutului Contabililor Publici Autorizați din Bulgaria, Aldona Kamela-Sowińska, vicepreședinte al Asociației Contabililor din Polonia, Petr Kriz, președintele Camerei Auditorilor din Cehia, Thanas Dhimarko, președintele Consiliului de conducere al Asociației Contabililor din Albania, Iurii Vârlan, director executiv al Asociației Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova, Jacques Potdevin, vicepreședinte al Federației Experților Contabili Europeni (FEE).

Însăși această enumerare relevă deopotrivă prestigiul în creștere al CECCAR și soliditatea relațiilor cu organisme profesionale de peste hotare. În cuvântul invitaților, al oaspeților, locul central l-a ocupat aprecierea modului în care, la Congres, s-au abordat complexele probleme ale temei puse în dezbatere, considerându-se că ele au adus o contribuție importantă la clarificarea unor aspecte teoretice și practice cu care s-a confruntat și se confruntă comunitatea contabilă la scară internațională.

(Va urma)