Guvernul Italiei a înrăutățit estimările privind creșterea economiei în 2024 și 2025, reflectând perspectivele internaționale incerte, și a avertizat că va crește nivelul datoriei publice, în pofida eforturilor de reducere a deficitului bugetar, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Documentul economic și financiar (DEF), care stabilește obiectivele privind finanțele publice și economia, dat publicității zilele trecute de Trezoreria țării, relevă că a treia economie a zonei euro va crește cu 1% anul acesta, față de un nivel de 1,2% previzionat în septembrie 2023, deși cele mai multe organisme independente se așteaptă la un avans de aproximativ 0,7%. PIB-ul Italiei ar urma să crească anul viitor cu 1,2%, față de un nivel de 1,4% previzionat în septembrie.

"Revizuirea a luat în calcul cadrul internațional și geopolitic complicat", a declarat ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, referindu-se la conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu.

Pe frontul finanțelor publice, Guvernul Italiei a confirmat că se așteaptă în 2024 la un deficit bugetar de 4,3% din PIB. Dacă obiectivul va fi realizat, va fi o reducere semnificativă față de deficitul bugetar de 7,2% din PIB din 2023, când ținta oficială a fost depășită în urma impactului subvențiilor costisitoare acordate pentru renovarea locuințelor. Aceste subvenții din fonduri publice s-au ridicat la aproximativ 219 miliarde de euro în ultimii patru ani, a anunțat Giorgetti.

Pentru 2025, Trezoreria se așteaptă la un deficit de 3,7% din PIB, față de obiectivul anterior de 3,6% din PIB, și un deficit de 3% din PIB în 2026, peste nivelul de 2,9% din PIB previzionat anterior.

Datoria publică a Italiei, a doua cea mai ridicată din zona euro ca procentaj din PIB și motiv de îngrijorare pentru autoritățile UE și piețele financiare, va continua tendința ascendentă în următorii trei ani, conform celor mai recente prognoze. Aceasta este estimată la 137,8% din PIB anul acesta, față de un nivel de 137,3% din PIB raportat în 2023. Datoria va crește la 138,9% din PIB în 2025 și la 139,8% din PIB în 2026. Pentru a ține sub control nivelul datoriei, autoritățile vor merge mai departe cu planul de a obține aproximativ 20 de miliarde de euro în urma unor vânzări de active, în perioada 2024 - 2026, a anunțat Giorgetti.

În timpul unei recente audieri în Parlament, ministrul Economiei a admis că se așteaptă ca Uniunea Europeană să anunțe intrarea țării în procedura de deficit excesiv.

"Este admis faptul că Executivul comunitar va recomanda Consiliului să inițieze procedura de deficit excesiv în cazul nostru și al altor state. Noi, Franța și alte 10", a declarat Giorgetti.

Inițierea procedurii privind încălcarea dreptului comunitar va obliga Italia să-și reducă deficitul structural cu minimum 0,5% din PIB pe an.

Miniștrii de Finanțe ai Uniunii Europene au încheiat în decembrie lunile de discuții aprinse privind rigoarea fiscală, ajungând la un acord privind noile reguli fiscale, care vor viza ținerea sub control a datoriei și determinarea capacității blocului comunitar de a investi în sectoare-cheie, cum ar fi apărarea, în următorii ani.

Obiectivele din vechiul Pact de Stabilitate și Creștere se mențin: guvernele trebuie să mențină deficitele bugetare sub 3% din PIB și datoria publică sub 60% din PIB. Dar statele membre ale UE obțin mai multă independență în modul în care își realizează obiectivele fiscale, măsurile pe care le adoptă pentru corectarea dezechilibrelor și principalele reforme și investiții pe care le implementează.

Regulile fiscale introduc un nivel minim al reducerii deficitului și datoriei pe care un guvern trebuie să le respecte, așa cum a solicitat Germania. Dar, în general, acestea sunt mai tolerante decât precedentul cadru legal, ceea ce, consideră analiștii, marchează o victorie pentru statele din sud, conduse de Franța.

Noile reglementări vor stabili un ritm lent, dar constant, pentru reducerea deficitului și datoriei din 2025 până în următorii patru până la șapte ani, existând opțiunea unei perioade mai lungi dacă o țară adoptă reforme și investițiile în domeniile prioritizate de UE.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)