În ultima vreme, s-au înmulțit și au câștigat în consistență dezbaterile profesioniste, centrate pe identificarea de soluții concrete la provocările actuale și viitoare din viața economico-socială a țării. Este, totodată, de remarcat că asemenea dezbateri au depășit, în bună măsură, caracterul pe care îl putem numi „părerologic” și se bazează pe date obiective și pe interpretarea lor, așa cum se relevă în comunicatele de presă ale Institutului Național de Statistică, Băncii Naționale a României, Ministerului Finanțelor, Consiliului Fiscal, Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.

Este perfect normal că se analizează tot mai aprofundat cauzele încetinirii ritmului creșterii economice și modalitățile de ameliorare a situației acestei componente majore a procesului de dezvoltare a întregii economii, nu numai pe termen scurt, ci și dintr-o perspectivă mai largă. Este evident că semnificativa comprimare a volumului de valoare adăugată este determinată de evoluțiile pieței interne și externe, cu tot ceea ce presupune aceasta, de la dimensiuni până la structură, de la raportul calitate-preț până la cererea-agregat și cererea solvabilă – procese și fenomene determinate de actuala etapă a revoluției științifico-tehnice, cu accent pe digitalizare și pe inteligența artificială.

S-a dovedit că există oportunități încă nefolosite pentru extinderea exportului românesc, în special în țări non-UE. Cel mai recent exemplu în această privință îl constituie convorbirile la nivel înalt româno-turce, care au relevat posibilitatea echilibrării schimburilor comerciale reciproce, în special pe seama creșterii exportului românesc.

Este limpede că activitatea de marketing se cere rapid adaptată la condițiile determinate nu numai de factorii geopolitici, ci preponderent de tendințele imprimate de noile tehnologii. Bineînțeles, identificarea de noi posibilități de desfacere se cere urmată de asigurarea cantității, calității și diversității bunurilor și serviciilor cu cea mai mare căutare pe piețele externe. În această ordine de idei, apare necesar să se revigoreze și activitatea Consiliului pentru Export, care funcționează pe lângă Ministerul Economiei.

Pe un plan mai larg, tema echilibrării comerțului internațional al României, (dar nu oricum, ci pe fondul creșterii mult mai rapide a exportului cu valori adăugate mari) se integrează preocupărilor generate de deficitele gemene, comercial și bugetar. Informații la zi atestă că gradul de îndatorare și resursele valutare se află într-un punct critic. De altfel, avertismentele care vin din partea Comisiei Europene, Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale converg spre ideea că se cer adoptate măsuri urgente de natură corectivă, în vederea îmbunătățirii grabnice a situației. Orice amânare a măsurilor preconizate va avea cu siguranță drept efect operarea de corecții mult mai dureroase începând din anul viitor. Chiar dacă în acest sens abordările macroeconomice sunt prioritare, este evident că schimbările trebuie să înceapă de la nivelul micro, în primul rând, de la autoritățile administrativ-teritoriale de bază. Or, datele care confirmă depășirea considerabilă a cheltuielilor bugetare prevăzute pentru aceste structuri, începând cu primăriile din mediul rural, arată că, în foarte multe cazuri, s-a acționat în sens contrar. Nu se știe când se vor face rectificările bugetare, deoarece ne aflăm într-un an electoral, așa că orice nouă depășire a nivelului stabilit pentru cheltuielile bugetare pune în pericol întregul echilibru financiar la scară națională.

Dezbaterile pe care le evocăm au tratat și tratează astfel de teme mult mai aplicat, comparativ cu trecutul apropiat, ceea ce permite și emiterea de soluții realiste în care resursele locale, umane, materiale și financiare ocupă locul central. Există, și în acest domeniu, experiențe valoroase, de fructificare a parteneriatelor public-privat prin care se valorifică tocmai posibilitățile de realizare a consonanței între interesele firmelor și ale autorităților locale, de fapt, ale intereselor mediului de afaceri și ale populației, deopotrivă.

Fără a epuiza tematica dezbaterilor, care ocupă – în prezent – vaste segmente ale spațiului public, constatăm că se conturează, tot mai pregnant, conștientizarea faptului că sunt necesare schimbări de fond în abordarea problematicii economico-sociale, ceea ce implică nu numai viziune, competență, ci și o nouă mentalitate, atât a decidenților, cât și a executanților, mentalitate concretizată în planuri realiste, de prevenire a crizelor și de valorificare în plan superior a resurselor de care dispune societatea românească, în ansamblu, și fiecare componentă a ei în parte.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)