JLL: Cumpărătorii de pe piața imobiliară din București-Ilfov sunt interesați de case și apartamente de 3 și 4 camere
Numărul 31-32, 10-23 aug. 2022 » Analize și sinteze
Cumpărătorii de pe piața imobiliară din București - Ilfov sunt interesați de case (31%) și apartamente de 3 și 4 camere (30%), în timp ce majoritatea potențialilor chiriași se îndreaptă spre apartamente cu două camere (49%) și studiouri (33%), potrivit unei analize realizate de o companie care activează în piața de profil, relatează Agerpres. „Intențiile bucureștenilor diferă de cele surprinse în rândul tuturor românilor: la nivel național, majoritatea cumpărătorilor caută în primul rând apartamente de 3 și 2 camere, și abia apoi case, după cum a reieșit dintr-o analiză anterioară realizată de Storia.ro”, se arată în comunicatul JLL.
Dintre cei care prospectează piață rezidențială din Capitală, 45% plănuiesc să cumpere o locuință în următoarele 12 luni, în timp ce aproximativ o treime (32%) caută să închirieze o locuință în același interval de timp.
„Interesul crescut pentru case sau vile este o consecință firească a tendinței de valorizare a accesului la spațiul exterior privat (terase, curți, grădini) apărută în pandemie. Perioada pe care am traversat-o a schimbat fundamental modul în care percepem calitatea vieții și a remodelat preferințele privind locuința”, a declarat Andreea Hamza, senior director Living Department JLL România.
În fața alegerii București versus Ilfov, un procentaj de 93% dintre potențialii chiriași și-a exprimat interesul față de o locuință situată în Capitală, o alegere previzibilă având în vedere importanța timpului petrecut în trafic pentru a ajunge în zonele de interes din oraș. În ceea ce privește potențialii cumpărători, 77% preferă Bucureștiul, în timp ce 23% sunt dispuși să se mute în Ilfov, se mai arată în comunicat.
Cele mai atractive cartiere din București pentru închiriere sunt Tineretului - Timpuri Noi (30%), Titan (28%), urmate la egalitate de Dristor, Unirii și Victoriei - Romană - Universitate, bifate ca opțiuni dezirabile de 27% dintre respondenți.
În ceea ce privește cumpărătorii, topul este diferit, plasând cartierul Titan în ierarhia preferințelor (23%), urmat la mică distanță de Drumul Taberei (21%) și Tineretului - Timpuri Noi (20%). În măsură egală au fost amintite pe locurile următoare și cartierele Militari, Dristor și Berceni.
Printre motivele comune care justifică atractivitatea acestor zone se numără accesul facil la rețeaua de transport subteran și proximitatea parcurilor de mari dimensiuni.
Rezultatele studiului reflectă și care sunt cele mai importante aspecte luate în calcul în procesele decizionale diferite de închiriere și respectiv de cumpărare a unei locuințe. Cei care intenționează să închirieze optează pentru această variantă în detrimentul achiziției, fiind motivați cumulat de următorii factori: constrângeri financiare sau legate de contractarea unui credit bancar (81%), dorința unei flexibilități cât mai mari în privința domiciliului (72%), disponibilitatea la închiriere a unor locuințe corespunzătoare standardului lor de confort (60%), dar și decizia de a investi economiile în alte scopuri decât o achiziție imobiliară (56%). Totodată, jumătate dintre respondenți susțin că nu găsesc la vânzare proprietăți care să li se potrivească.
Pe de altă parte, pentru 88% dintre respondenți, decizia de cumpărare este motivată, în primul rând, de dorința de stabilitate locativă, care nu este garantată pe piața volatilă a chiriilor. Un alt motiv invocat este și acumularea sumei necesare cumpărării, indicator al faptului că, în multe cazuri, statutul de chiriaș nu este o alegere personală asumată, ci un provizorat condiționat de lipsa bugetului pentru achiziție imobiliară. Acest motiv este urmat de o altă motivație de natură financiară: similaritatea dintre valoarea ratei bancare pentru creditul imobiliar și cea a chiriei (61%), ceea ce justifică financiar angajamentul de cumpărare. Semnificativ este și procentajul celor care spun că sunt motivați să achiziționeze în scop investițional (54%).
„Principalul factor care orientează clienții fie spre achiziție, fie spre închiriere este venitul lunar al gospodăriei. Astfel, cu cât venitul gospodăriei este mai ridicat, cu atât intenția de a cumpăra în defavoarea închirierii este mai ridicată. Aproape două treimi (63%) dintre persoanele care trăiesc în gospodării cu venituri între 4.000 și 8.000 de lei sunt mai degrabă interesate să cumpere, în timp ce pentru 69% dintre persoanele cu venituri lunare pe gospodărie sub 4.000 de lei soluția cea mai la îndemăna este închirierea”, subliniază analiza citată.
Un alt factor important în procesul de decizie este vârsta, care este direct corelată cu venitul lunar și statutul civil. Mai mult de jumătate dintre respondenții care au sub 34 de ani planifică mai degrabă să închirieze, în timp ce, dintre persoanele cu vârsta peste 34 de ani, doar un sfert planifică să închirieze o locuință.
Potrivit consultanților imobiliari, există o corelație semnificativă și între numărul de membri din gospodărie și intenția de a cumpăra sau închiria o locuință în următorul an. Cu cât numărul de membri din gospodărie este mai mare, cu atât intenția de a cumpăra o locuință este și ea crescută. Peste 90% dintre cuplurile cu copii își doresc să achiziționeze o locuință, la fel și 60% dintre cuplurile căsătorite sau necăsătorite care locuiesc împreună, dar nu au copii. Prin comparație, persoanele care locuiesc singure preferă în proporție de peste 60% să caute o locuință de închiriat.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de peste 1.470 de persoane care prospectează piața, preponderent sub 55 de ani. Cea mai mare parte a respondenților (67%) sunt absolvenți de studii superioare și peste jumătate (54%) activează în sectorul privat.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național