Jumătate dintre români vor să-și cumpere mașini electrice pentru a reduce costurile
Numărul 20, 25-31 mai 2022 » Roza vânturilor
Jumătate dintre români vor să-și cumpere mașini electrice pentru a reduce costul cu alimentarea și a proteja mediul, însă infrastructura de încărcare rămâne principalul motiv de reticență, se arată într-un comunicat al Deloitte, citat de Agerpres. Astfel, mașinile hibride și electrice sunt preferate de aproape jumătate dintre consumatorii români (46%), care spun că ar alege o astfel de motorizare pentru viitoarea mașină, reiese din studiul Deloitte 2022 Global Automotive Consumer Study, realizat în 25 de țări din întreaga lume, inclusiv în România.
Dintre aceștia, cei mai mulți (63%) ar face o astfel de achiziție datorită costului cu alimentarea, care rămâne încă scăzut față de motorizarea pe benzină sau motorină, 49% sunt motivați de protecția mediului, 47% de sănătatea personală, iar 40% sunt atrași de stimulentele acordate de stat.
Dintre țările europene analizate în studiu, în cinci se remarcă faptul că numărul consumatorilor care intenționează să își cumpere o mașină pe combustie internă a scăzut sub 50%. Este vorba de cele mai mari piețe din regiune, respectiv Germania (49%), Franța (48%), Marea Britanie (47%), Spania (35%) și Italia (31%).
În România, ponderea celor care rămân fideli unei mașini pe motorină sau benzină este de 50%. Dintre respondenții din România care preferă o mașină electrică, cei mai mulți ar opta pentru un model hibrid, în timp ce interesul pentru mașinile pe baterie rămâne încă redus, doar 7% din totalul respondenților români având o astfel de opțiune.
Tendința de trecere către mașini mai puțin poluante este evidentă în Europa, chiar dacă se remarcă țări în care motorizarea clasică rămâne preferată - Cehia (74%), Austria (58%) sau Polonia (57%). În primul trimestru din 2022, cota de piață a autovehiculelor electrice hibride a crescut la 25,1% din vânzările din Uniunea Europeană, de la 21% în aceeași perioadă din 2021, potrivit Asociației Europene a Producătorilor de Automobile.
Și în România, vânzările de mașini electrice hibride au crescut cu 45% în perioada analizată, iar în cazul celor pe baterie avansul a fost de peste 400%.
„Evoluția este remarcabilă, chiar dacă baza de raportare este scăzută. Schimbarea de mentalitate se explică atât prin creșterea gradului de conștientizare a populației cu privire la impactul utilizării mașinii personale asupra mediului, cât și prin politica autorităților europene în această direcție”, a declarat Ciprian Gavriliu, Partener Servicii Fiscale la Deloitte România.
Pe de altă parte, timpul de așteptare pentru o mașină nouă este din ce în ce mai mare, din cauza problemelor apărute în ultimii doi ani pe lanțurile de aprovizionare, motiv pentru care înmatriculările de mașini rulate, mult mai poluante, au crescut în România, în 2021, cu 3,7% (aproximativ 400.000 de unități), iar pentru cele noi au scăzut cu 4% comparativ cu anul anterior (121.000 de mașini), conform datelor publicate de autorități. Tendința s-a inversat în primele luni din 2022, dar situația rămâne îngrijorătoare, a adăugat el.
Dintre românii care intenționează să își cumpere o mașină electrică, 54% spun că și-ar menține preferința chiar dacă prețul energiei ar fi similar cu cel al combustibililor clasici, însă 38% și-ar schimba planurile în acest caz, iar 8% nu sunt siguri ce decizie ar lua.
„Tensiunile din piața energiei, care au generat creșteri semnificative de prețuri, ridică semne de întrebare inclusiv în rândul consumatorilor care analizează cumpărarea unei mașini electrice, pentru care costul cu alimentarea reprezintă un avantaj în această direcție. După cum reiese din studiu, prețul combustibilului și protecția mediului reprezintă principalele argumente pentru achiziția unei mașini electrice atât în România, cât și în celelalte state europene. Din aceste considerente, sunt necesare măsuri suplimentare pentru reglarea pieței energiei, dar și pentru îmbunătățirea infrastructurii de încărcare a mașinilor electrice, atât în România, cât și celelalte state ale Uniunii Europene”, a declarat Sorin Elisei, director Deloitte România.
Motivele pentru care consumatorii români rămân reticenți cu privire la mașinile electrice sunt legate de infrastructura publică de încărcare, încă precară (23%), autonomia limitată (16%) și prețul ridicat (15%). În celelalte țări europene analizate, autonomia limitată reprezintă principalul motiv de reticență - Franța (25%), Germania (24%), Italia (22%), Polonia (22%), Austria (21%), Belgia (21%), Spania (21%), Marea Britanie (21%). Consumatorii europeni care încă preferă motoarele clasice așteaptă ca autonomia motoarelor electrice să crească pentru a-și schimba opțiunea. Britanicii sunt cei mai exigenți, așteptând ca autonomia să ajungă la 700 de kilometri.
Cei mai mulți români plănuiesc să își încarce mașina electrică acasă (49%), dar aproape la fel de mulți (45%) spun că vor să apeleze la stațiile publice de încărcare. În alte țări europene, procentajul celor care vor să își alimenteze mașina electrică acasă crește la 81% în Marea Britanie, 71% în Austria sau 70% în Germania.
Studiul Deloitte Global Automotive Consumer Study 2022 a fost efectuat în rândul a peste 26.000 de consumatori din 25 de țări din întreaga lume, dintre care peste 11.000 din zece state europene, respectiv Austria, Belgia, Cehia, Franța, Germania, Italia, Polonia, România, Spania și Marea Britanie.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial