Cifra de afaceri a companiilor de reciclare din România ar putea ajunge, în 2022, la valoarea de 13 miliarde de lei, în creștere cu 2,36% față de anul anterior, când s-a înregistrat un cuantum de 12,7 miliarde de lei, arată o analiză publicată de KeysFin, relatează Agerpres. „Pentru 2021 estimăm continuarea tendinței de creștere începută în 2016 și depășirea nivelului de 13 miliarde de lei. Pe termen mediu ne așteptăm la o accentuare a tendinței de creștere în cazul accesării și implementării cu succes a Planului Național de Reziliență, în baza concentrării substanțiale a jaloanelor în jurul indicatorilor de mediu”, a menționat Tudor Malearov, Business Development Manager KeysFin.

Din perspectivă județeană, Capitala conduce pe acest segment cu o cifră de afaceri de 2,7 miliarde de lei, ce reprezintă 21,6% din total, urmată de companiile înregistrate în județele Ilfov (7,4% din total), Brașov (6,8%), Arad (6%) și Galați (5,1%). La nivel general, primele cinci județe au generat 47% din cifra de afaceri a companiilor de reciclare locale, în 2020.

Potrivit sursei citate, numărul companiilor de reciclare care și-au raportat rezultatele anuale a crescut cu 1,7% față de 2019 și a fost cu 2,6% mai mare decât în 2016, până la 3.500 de companii, în 2020, conform datelor disponibile în aprilie 2022. Totodată, numărul insolvențelor a scăzut cu 7,8% față de 2019, respectiv cu 34% față de 2016, la 59 în 2020.

Rezultatul net al industriei de reciclare (profitul net minus pierderea netă) a crescut cu 38% față de 2019 și a fost cu 95% peste nivelul din 2016, atingând nivelul-record de 748 milioane de lei în 2020. Dintre cele 3.500 de companii analizate, 1.970 au înregistrat profit (56%), 1.100 pierderi (31%), în timp ce restul au raportat un rezultat nul în 2020.

„În medie un cetățean european a generat echivalentul a aproximativ 7 tone de deșeuri în 2018, potrivit ultimelor date de la Eurostat. România s-a situat pe locul 6, cu echivalentul a 11,5 tone per locuitor, însă, dintre acestea, România a înregistrat cea mai mare pondere de deșeuri minerale la nivelul Uniunii Europene: de 90,3% din total deșeuri generate. Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o oportunitate în re-tehnologizarea activităților de minerit și extracție pentru eficientizarea producției: performanțe sporite cu amprentă redusă asupra mediului”, susțin analiștii KeysFin.

În Europa, mai mult de jumătate dintre deșeuri (54,6%) au fost valorificate prin reciclare (37,9%), operațiuni de umplere (10,7%) sau energetic (6%). Din restul de 45,4%, majoritatea deșeurilor, respectiv 38,4% din total, au fost depozitate.

În timp ce Italia și Belgia au rate de reciclare de peste 75%, România se situează pe penultimul loc din Uniunea Europeană (UE), cu o rată de reciclare de 3,2% din total deșeuri generate. Cea mai mare pondere din deșeurile generate, de 95,5% sunt depozitate, România fiind pe locul al doilea în UE, după Bulgaria, unde indicatorul este la 96,6%. La polul opus se regăsesc Slovenia și Danemarca - cu 3,7% respectiv 5,9% dintre deșeuri eliminate prin depozitare în 2018.

Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au avut ca domeniu principal de activitate unul dintre următoarele coduri CAEN: 3700 (Colectarea și epurarea apelor uzate), 3811 (Colectarea deșeurilor nepericuloase), 3812 (Colectarea deșeurilor periculoase), 3821 (Tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase), 3822 (Tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase), 3831 (Demontarea/dezasamblarea mașinilor și a echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor), 3832 (Recuperarea materialelor reciclabile sortate) sau 3900 (Activități și servicii de decontaminare).

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)