Fondul Monetar Internațional (FMI) se așteaptă ca avansul economiei mondiale să scadă sub 3% în 2023 și să rămână la aproximativ 3% în următorii cinci ani, a afirmat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Este cea mai scăzută estimare pe termen mediu a instituției financiare internaționale din 1990, și mult sub rata medie de creștere de 3,8% din ultimele două decenii.

Acțiunile solide și coordonate de politică monetară și fiscală, ca răspuns la pandemie și la efectele invadării Ucrainei de către Rusia, au prevenit rezultate cu mult mai proaste în ultimii ani, dar perspectivele de creștere rămân slabe pe termen scurt și mediu, ținând cont de nivelul persistent ridicat al inflației, a explicat Georgieva.

Oficialul a adăugat: "În profita surprinzătoarei reziliențe a piețelor muncii și a cheltuielilor de consum în economiile avansate, dar și a efectelor pozitive ale redeschiderii Chinei, ne așteptăm ca economia mondială să înregistreze o creștere de sub 3% în 2023. În condițiile sporirii tensiunilor geopolitice și a nivelului încă ridicat al inflației, o redresare robustă rămâne greu de realizat, ceea ce afectează perspectivele tuturor, în primul rând ale celor mai vulnerabili".

În 2022, avansul economiei mondiale a scăzut cu aproape jumătate, la 3,4%, de la un nivel de 6,1% în 2021, în urma șocului invadării Ucrainei de către Rusia.

Georgieva a apreciat că India și China vor fi responsabile pentru jumătate din creșterea economiei mondiale în 2023, dar aproximativ 90% din economiile avansate vor înregistra anul acesta o încetinire economică. De asemenea, oficialul a cerut băncilor centrale să continue măsurile de contracarare a inflației ridicate, atât timp cât presiunile financiare rămân limitate.

Recentele turbulențe din sectorul bancar din SUA și Elveția au expus eșecul gestionării riscurilor la anumite bănci și deficiențele acțiunilor de supervizare.

"Cheia este monitorizarea cu atenție a riscurilor în bănci și în instituțiile financiare non-bancare, precum și slăbiciunea unor sectoare, cum ar fi cel imobiliar. Nu este momentul pentru reducerea vigilenței", avertizează Georgieva, adăugând că, deși oficialii au răspuns rapid problemelor, rămân temerile privind potențialele vulnerabilități "ascunse" din bănci și din instituțiile financiare non-bancare.

Țările cu venituri scăzute, afectate de costurile ridicate de împrumut și de reducerea cererii pentru exporturile lor, vor înregistra o creștere a veniturilor per-capita sub nivelul economiilor emergente, susține oficialul FMI.

Pentru sporirea perspectivelor de creștere și a productivității, Georgieva a cerut schimbări semnificative, inclusiv cheltuieli anuale estimate la 1.000 de miliarde de dolari cu energia regenerabilă, și măsuri menite să evite fragmentarea economiei globale.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)