Toate publicațiile cu profil economic, precum și presa generalistă consacră ample spații bilanțului pe anul în curs și predicțiilor pentru 2017. Astfel, ziarul Bursa din 9 decembrie a.c. include mai multe interviuri care sintetizează, pe baza datelor existente, punctele de vedere ale unor cunoscuți analiști și exponenți ai economiei reale din care rezultă că, în pofida unor rezultate bune în 2016, conjuncturile interne și internaționale sporesc incertitudinile, ceea ce nu anunță un start suficient de bun pentru anul viitor. În această ordine de idei, reținem cuprinzătoarea analiză a prof. univ. dr. Mircea Coșea, în care accentul este pus pe incertitudinile privind evoluțiile UE și SUA. În mod special se relevă „distanța dintre elite și instituțiile europene, pe de-o parte, și cetățeni, pe de altă parte, expresie a unui fenomen global din ce în ce mai evident: creșterea inegalităților. (...) Drept urmare, reacția spre o schimbare a sistemului geopolitic și economic a început «de jos», ceea ce poate să degenereze în destabilizare socială, dacă elitele nu vor trece la un proces de diminuare a decalajelor atât în plan național, cât și internațional”.

Alte evaluări care privesc îndeosebi aspecte concrete sunt incluse în sumarul Ziarului Financiar, tot din 9 decembrie a.c. O atenție deosebită se acordă pieței de energie în lumina obiectivelor menționate în Strategia aferentă adoptată recent de Guvern. Se apreciază că soluționarea problemelor complexe din acest domeniu (printre care rămânerea în urmă în sfera tehnologiilor, reechilibrarea raporturilor dintre entitățile care utilizează diverse tipuri de resurse, stadiul procesului de liberalizare) este nemijlocit legată de programele de investiții care se preconizează atât în sectorul public, cât și în cel privat. Se estimează că obiectivele de investiții prevăzute în Strategie impun cheltuieli de minimum 20 de miliarde de euro. Participanții la o dezbatere pe această temă consideră că, dacă nu se va acționa încă din anul viitor pentru accelerarea procesului investițional, se diminuează semnificativ șansele de realizare a obiectivelor prevăzute în Strategia energetică a României.

Teme deosebit de acute, în prim-planul cărora se situează evoluțiile de pe piața muncii, fac, de asemenea, obiectul unor studii și analize. Printre acestea semnalăm faptul că țara noastră este a doua cu ponderea cea mai mare a angajaților prost plătiți din Uniunea Europeană. În aceeași ordine de idei, se examinează marile decalaje dintre numărul de noi angajați între diverse zone ale țării. Aici avem de-a face cu un raport între cauze și efecte, respectiv frânarea dezvoltării unor județe ca urmare a deficitului de forță de muncă și, totodată, influența acestui deficit asupra ritmurilor și calității proceselor de dezvoltare economică în profil teritorial.