La finalul lui 2018, spațiile flexibile de lucru ajungeau la 1,5% din totalul spațiilor de birouri în 22 de orașe europene
Numărul 17, 14-20 mai 2019 » Analize și sinteze
În București, cererea toală pentru spații de birouri generate de acest segment a crescut la aproape 27.000 mp
Deși segmentul spațiilor flexibile de lucru s-a dezvoltat într-un ritm alert în ultimii ani, doar o mică parte din stocul de birouri din Europa este ocupat de astfel de spații, astfel că există loc de creștere pentru acest segment în regiune, relevă un raport al companiei de consultanță imobiliară Colliers International, intitulat Flexible Workspace Outlook Report 2019. În București, cererea pentru astfel de spații ar putea veni din partea companiilor care doresc să ofere angajaților posibilitatea de a lucra din alte zone ale orașului.
Numărul operatorilor de spații flexibile de lucru din Europa a crescut cu 135% în ultimii patru ani, iar numărul centrelor de astfel de spații a sporit cu 205%. Cu toate acestea, potrivit datelor Colliers, la finalul lui 2018, spațiile flexibile de lucru ajungeau la 1,5% din totalul spațiilor de birouri în 22 de orașe europene, cu cele mai mari procentaje înregistrate în Londra și Amsterdam – 5%. Bucureștiul este ușor peste medie, cu o pondere de 1,7%. „Deci, chiar și în partea superioară a topului, cererea totală este marginală în comparație cu întreaga piață de birouri, ceea ce arată că acest sector nu a crescut în exces”, spun autorii documentului.
„Trecerea de la ideea de spațiu ca serviciu și nu doar ca produs va fi probabil cel mai important motor al creșterii cererii de spații flexibile de lucru în viitor. Concentrarea asupra clientului va sta la bază și e posibil să vedem opțiunile flexibile de spații de lucru crescând spre 10% din stocul de birouri în toate orașele europene mari în anii care vor urma”, a declarat Tom Sleigh, Head of Flexible Workspace Consulting, Occupier Services – EMEA, Colliers International.
De asemenea, raportul evidențiază diferențele între marile orașe europene în ceea ce privește sectorul de spații flexibile de lucru. De exemplu, Amsterdam și Londra sunt piețele remarcabile, spațiile flexibile de lucru înregistrând 10-15% din cerere și 5% din stocul total de birouri la finalul anului 2018. La cealaltă extremă, spațiile de acest fel din Stuttgart și Dusseldorf au înregistrat doar 1% din cerere și din stocul total de birouri la finalul anului trecut.
În București, piața spațiilor flexibile de lucru a crescut masiv în 2018: cererea toală pentru spații de birouri generate de acest segment a crescut la aproape 27.000 mp. Adevăratele spații de co-working – care oferă vizibil spații de lucru deschise, nu doar birouri mai mici – au reprezentat puțin sub jumătate din piața totală a spațiilor de lucru flexibile din București (în jur de 40.000 mp la finalul lui 2018). În 2019, analiștii Colliers se așteaptă ca mai multe spații de co-working să fie livrate, adăugând acestei piețe peste 10.000 mp. „În Capitală, mare parte din cererea pentru astfel de spații ar putea veni de la companiile care caută să ofere angajaților flexibilitatea de a lucra din diverse zone ale orașului, fără a mai fi nevoiți să ajungă la birou în fiecare zi. Acest lucru îi va ajuta pe angajați să reducă timpul alocat deplasării către locul de muncă, avându-se în vedere că Bucureștiul este considerat unul dintre cele mai aglomerate orașe mari din Europa. Cererea mai poate veni și din partea companiilor pentru care business-ul presupune o serie de proiecte care se întind pe termen limitat, fie din partea celor care au o perioadă de tranziție către schimbarea sediului sau intră în piață și au nevoie de o perioadă în care să înțeleagă viteza de dezvoltare a business-ului și, implicit, nevoia de real estate pe termen lung”, a declarat Daniela Popescu, Associate Director Office Agency la Colliers International Romania. (Al.R.)
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice