La „finiș”, nu însă (deocamdată) la „țintă”
Numărul 48-49, 17 dec. 2019 - 13 ian. 2020 » Comentariul ediției
Aceste zile prilejuiesc conturarea unor bilanțuri pe 10 și chiar pe 11 luni din anul în curs, însă particularitățile actualei perioade ne atrag atenția că în decembrie pot interveni și multe surprize, astfel încât rezultatul final să fie sensibil modificat de datele „de ultimă oră”. Dar, chiar în condițiile în care ne limităm la statisticile cele mai recente, avem suficiente temeiuri să desfășurăm o analiză (fie și numai preliminară) referitoare la ceea ce a însemnat și înseamnă ANUL ECONOMIC 2019.
Primul impuls este acela de a marca împlinirea a trei decenii de la momentul fondator al trecerii de la economia de comandă la economia de piață funcțională, în consonanță cu direcția fundamentală de evoluție a lumii contemporane, bazate pe libertate, inclusiv pe libertatea economică. Să nu ne propunem, însă, un obiectiv atât de complex, ci să ne limităm la anul pe care îl vom încheia în curând.
Din orice perspectivă vom privi lucrurile (și pe cele plăcute și pe cele neplăcute), este în afara oricărei discuții că, în 2019, a continuat procesul postcriză, proces sintetizat prin evoluția pozitivă („robustă”, după aprecierile unor prestigioase foruri internaționale) a produsului intern brut. Până și cele mai pesimiste evaluări anticipează o creștere a PIB în jur de patru procente.
Comunicatul Institutului Național de Statistică (INS), dat recent publicității, conține o primă detaliere a celor două mari capitole ale produsului intern brut, respectiv resurse și utilizări. Nu este cazul să repetăm ceea ce se consemnează în respectivul comunicat. Apare, însă, evident că, pe partea de resurse, ritmurile cele mai înalte de creștere s-au înregistrat în domeniile purtătoare de progres științifico-tehnic, că procesul de optimizare a structurilor, respectiv a ponderii diferitelor sectoare de activitate, în special generatoare de mai multă valoare adăugată, se desfășoară în continuare, ceea ce, incontestabil, este de bun augur. Pe partea de utilizări, elementul cel mai interesant vizează procesul investițional care, practic, s-a relansat, așa cum a confirmat, mai detaliat, un alt comunicat al INS, cel referitor la investițiile nete în primele trei trimestre din anul în curs.
Sigur, există și motive de îngrijorare, atât în privința resurselor, cât și a utilizării PIB. Situația din industrie nu este de natură a genera satisfacții și, în strânsă legătură cu aceasta, la capitolul utilizări se confirmă agravarea deficitului din comerțul internațional al țării noastre. Și în această privință, datele recente ale INS, dar și ale Băncii Naționale a României, atestă un curs nefavorabil, cu excepția exportului de servicii. Există, desigur, explicații. În condițiile în care țările care au o pondere mare în exportul românesc se confruntă cu serioase dificultăți economice, efectul propagat nu poate fi trecut cu vederea. În același timp, este de constatat că măsurile de stimulare a exporturilor prin politici publice, în special prin politici industriale, fie au fost insuficiente, fie nu s-au aplicat integral.
Statisticile la care facem trimitere se cer analizate într-o manieră profesionistă și, tocmai de aceea, se impune a se aștepta datele referitoare la evoluțiile amintite și la altele nu mai puțin importante pe întregul an. Oricum, rezultatele pe trei trimestre și, în unele domenii, chiar pe 11 luni, așa cum sunt ele prezentate în documente oficiale, îndreptățesc opiniile întreprinzătorilor, ale managerilor sintetizate în sondajele date publicității în aceste zile, adică puncte de vedere prudente, mai ales pe un interval scurt, de trei luni. Este vorba, firește, despre zona de inflexiune reprezentată de cumpăna anilor, dar și de un deficit de predictibilitate la nivel microeconomic. Fapt este că, și în 2019, economia și-a văzut (cum se spune) de treabă, de drumul ei, așa că aceleași sondaje de opinie atestă o viziune realistă, concretizată în anticipări favorabile privind creșterea volumului de activitate, cu unele corecții determinate de conjuncturile de pe piața internă și de pe cea externă. În sensul menționat, creșterea volumului de comenzi pentru cele mai multe ramuri ale economiei este un semnal pozitiv.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice