La început a fost cuvântul...
Întâmplarea a făcut ca în ziua de 6 iunie a.c., atât în presa print, cât și în cea audiovizuală, să se concentreze exemple suficiente pentru a aborda în acest spațiu modul inadecvat în care se utilizează, uneori, cuvintele menționate în titlul însemnărilor de față. Înainte de toate, a reținut atenția afirmația dintr-un cotidian bucureștean care informa că „ponderea în PIB o reprezintă consumul”.
Pe prima pagină a unui cotidian bucureștean a atras atenția un titlu care anunța: „Performanțe modeste la ultimul concurs...”. Nu interesează, potrivit profilului rubricii de față, despre ce concurs a fost vorba, deoarece tema noastră o constituie, de obicei, respectarea proprietății termenilor. „Performanța” indică, totdeauna, rezultate deosebite, chiar de excepție, cum sunt, bunăoară, recordurile, în cele mai diverse domenii.
Nimic mai firesc decât preocuparea evidentă a presei tipărite și audiovizuale de a trata sistematic teme referitoare la implicațiile, la exigențele societății informaționale. Din păcate, unele texte (ca să nu spunem multe) sunt viciate de nerespectarea unor reguli (nu prea complicate) din sferele lingvisticii și logicii. Precizăm că exemplele sunt „culese” din publicații și emisiuni consemnate în ziua de 7 mai a.c.
În mass-media din 3 mai a.c. a atras atenția – printre altele – frecvența deosebită a familiei de cuvinte care se „trage” din substantivul „prioritate”. Nimic neobișnuit până aici dacă avem în vedere preocupările cvasigenerale pentru identificarea, în toate domeniile de activitate, a obiectivelor de primă importanță.
Într-o publicație de profil se afirmă că, în cazul unei mari companii de bricolaj, „cota de piață a depins și depinde de volumul cifrei ei de afaceri”. În termeni lingvistici, o astfel de formulare se numește tautologie, adică – sub aspect logic – mai multe cuvinte ale unei propoziții sau ale unei fraze au aceeași semnificație. Este limpede că taman „volumul cifrei de afaceri” dă și dimensiunea „cotei de piață”, fiind parte a unui întreg.
Prezentarea și comentarea, în mass-media, a unor proiecte de acte normative au generat o „inflație” de formule care – într-un fel sau altul – vizează managementul și managerii. Astfel, ne-a fost dat să citim și să auzim sintagme de felul „manager bazat pe cunoștințe”, „manager profesionist”, „manager privat”, „manageriatul și gestionarea afacerilor”, „conducătorul echipei și managerul acesteia”, „titularii posturilor manageriale și specialiștii întreprinderii”, „capacitatea managerilor de a conduce, de a decide, de a prevedea, de a anticipa”.
Într-o dezbatere televizată, unul dintre participanți a afirmat că „sporirea veniturilor bugetare se bazează pe estimările de creștere economică și pe prognozele de creștere a produsului intern brut”. Niciunul dintre ceilalți participanți n-a simțit nevoia să comenteze fraza citată. Or, în afară de câteva aspecte legate de „stil” (repetarea unor cuvinte, în condițiile în care există sinonime) atrage atenția alăturarea printr-un „și” a conceptului de „creștere economică” de a celui de „produs intern brut”.
Când, într-o analiză consacrată antreprenoriatului, găsești formulări de genul „urmează ca ulterior”, „talentul sau cunoștințele de business vor fi valorizate în viitor pentru succesul în afaceri”, „consensul unanim al tuturor asupra căilor de urmat”, ai întreaga îndreptățire să reproșezi autorului fie și numai neatenția în conceperea și scrierea respectivului text.
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara
Festivalul și concursul „George Enescu”, ediția 2024 – încununare a șase decenii de performanțe muzicale
O expoziție inedită despre măiestrie și fantezie în arhitectura interbelică
Cu dronele, la „înălțimea” unui spectacol multimedia: Simfonia Campionilor
Revitalizarea și valorizarea unui tezaur inestimabil: monumentele istorice
Litoralul, o imensă scenă a artei de calitate