La început a fost cuvântul...
Toți cei care doresc să fie bine informați ascultă, zi de zi, la primele ore ale dimineții, înainte de a pleca la muncă, emisiunile de radio și TV, iar nu puțini citesc câte ceva din ziarele și revistele preferate. Astfel, pe lângă o cantitate apreciabilă de știri și comentarii utile, ni se oferă – din păcate – și multe exemple de exprimare incorectă, cum ar fi cele reținute în însemnările de față.
O frază dintr-un reportaj de televiziune oferă ocazia de a clarifica câteva teme de ordin lingvistic și logic abordate frecvent în această rubrică. Este vorba despre următoarea afirmație: „Rezultatele obținute de acest întreprinzător confirmă faptul că spiritul antreprenorial include competențe și valori deosebit de prețioase”.
Caracterul benefic al dezbaterilor, al schimburilor de opinii, al controverselor este asigurat, între numeroși alți factori, de claritatea expunerilor, de consistența argumentelor și, nu în ultimul rând, de respectarea proprietății noțiunilor cu care se operează. Or, dacă citești într-o publicație fraze de tipul „veniturile salariale brute reprezintă un pur artificiu, dovedindu-și, din plin, inutilitatea”, ce dezbatere – de fond – mai poate avea loc?
În mai multe publicații și în spațiul audiovizual a crescut numărul discuțiilor și sfaturilor referitoare la virtuțile comunicării publice. Este un demers meritoriu, date fiind erorile înregistrate, în ultimul timp, în această „materie”. Numai că unele dintre erorile semnalate sunt însoțite adesea de exprimări nu mai puțin greșite. Un prim exemplu: la un post de televiziune s-a afirmat că „aptitudinile lingvistice sunt echivalentul competențelor de comunicare”.
Într-o publicație cu profil economic se afirma că „dispariția corelațiilor dintre dinamica productivității muncii și veniturile salariale medii este de natură a provoca preocupări majore în sfera economico-socială”. Citind fraza respectivă, ne punem, firesc, întrebarea: cum să „dispară corelațiile” câtă vreme indicatorii respectivi continuă să reflecte realități palpabile?
Nimic nu este mai firesc în exercitarea oricărei profesii, inclusiv în expresiile ei lingvistice, decât evaluarea frecventă a prezentului și viitorului din cele mai diverse perspective. Astfel, sute de cuvinte, sintagme, propoziții și fraze conțin referiri directe și indirecte la componentele de timp ale respectivelor activități profesionale.
Într-un articol referitor la execuția bugetelor locale se afirma că „există persoane pentru care banul public nu are nicio valoare, ei fiind interesați numai de cheltuirea lui în propriul interes”. În afara dezacordului gramatical trebuie subliniat că, pe fond, avem de-a face – în acest caz – cu o fractură logică. Dacă „banul public” n-ar avea „nicio valoare” pentru respectivii, atunci nu ar exista nici „interesul propriu” de a-l „acumula”.
Într-o informație de presă, comentându-se unele date statistice, s-a afirmat că „slăbirea ritmului activității este atestată și de scăderea numărului de contracte neexecutate de la 50 la 46 la sută”. La o privire, chiar în „fugă”, apare limpede că, în condițiile în care scade numărul de contracte „neexecutate”, ritmul activității nu a slăbit, ci – dimpotrivă – a crescut.
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial