La început a fost cuvântul...
Într-un articol referitor la execuția bugetelor locale se afirma că „există persoane pentru care banul public nu are nicio valoare, ei fiind interesați numai de cheltuirea lui în propriul interes”. În afara dezacordului gramatical trebuie subliniat că, pe fond, avem de-a face – în acest caz – cu o fractură logică. Dacă „banul public” n-ar avea „nicio valoare” pentru respectivii, atunci nu ar exista nici „interesul propriu” de a-l „acumula”.
Într-o informație de presă, comentându-se unele date statistice, s-a afirmat că „slăbirea ritmului activității este atestată și de scăderea numărului de contracte neexecutate de la 50 la 46 la sută”. La o privire, chiar în „fugă”, apare limpede că, în condițiile în care scade numărul de contracte „neexecutate”, ritmul activității nu a slăbit, ci – dimpotrivă – a crescut.
Nu este dificil de constatat că s-a readus în atenția publică, inclusiv în presă, cu o frecvență deosebită, substantivul „afaceri” (bunăoară, discuția referitoare la „impozitul pe cifra de afaceri”). Astfel, au apărut și tot felul de formulări care, în bună măsură, reprezintă abateri de la normele lingvistice și logice.
Dacă exprimarea „la liber” (adică fără textul aferent) mai admite unele neglijențe în materie de „stil”, exigențele sunt incomparabil mai mari atunci când avem de-a face cu formulări scrise, indiferent dacă utilizăm stiloul, creionul, pixul ori calculatorul. Mai ales în unele publicații online, găsim texte care merită să fie consemnate cu semnul minus.
Uneori, recursul la cuvintele „aproximativ” și/sau „circa” ori „cca” este marcat de derapaje lingvistice și logice. Astfel, într-un comentariu pe teme economice, apărut într-un cotidian bucureștean la 20 iunie a.c., se afirma că „analiza de specialitate a aproximat vag perspectivele firmei X”. Aici avem de-a face cu un pleonasm pur: „aproximativ” este echivalent cu „ceva vag”.
Întâmplarea a făcut ca în ziua de 6 iunie a.c., atât în presa print, cât și în cea audiovizuală, să se concentreze exemple suficiente pentru a aborda în acest spațiu modul inadecvat în care se utilizează, uneori, cuvintele menționate în titlul însemnărilor de față. Înainte de toate, a reținut atenția afirmația dintr-un cotidian bucureștean care informa că „ponderea în PIB o reprezintă consumul”.
Pe prima pagină a unui cotidian bucureștean a atras atenția un titlu care anunța: „Performanțe modeste la ultimul concurs...”. Nu interesează, potrivit profilului rubricii de față, despre ce concurs a fost vorba, deoarece tema noastră o constituie, de obicei, respectarea proprietății termenilor. „Performanța” indică, totdeauna, rezultate deosebite, chiar de excepție, cum sunt, bunăoară, recordurile, în cele mai diverse domenii.
Nimic mai firesc decât preocuparea evidentă a presei tipărite și audiovizuale de a trata sistematic teme referitoare la implicațiile, la exigențele societății informaționale. Din păcate, unele texte (ca să nu spunem multe) sunt viciate de nerespectarea unor reguli (nu prea complicate) din sferele lingvisticii și logicii. Precizăm că exemplele sunt „culese” din publicații și emisiuni consemnate în ziua de 7 mai a.c.
Ample programe științifice și culturale dedicate marilor personalități ale istoriei naționale
Ziua Culturii Naționale, prilej de celebrare a celor mai de seamă valori din patrimoniul românilor de pretutindeni
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile