Chiar dacă abia peste o lună și jumătate se va închega în toate articulațiile lui tabloul statistic al primei jumătăți a anului, se pot emite, de pe acum, unele considerații fundamentate atât în privința diagnozei, cât și a prognozei, ambele referitoare la anul în curs. Avem în vedere fundamentarea oferită de datele oficiale și evaluările unor instituții publice românești, precum și ale celor furnizate de organizații economico-financiare internaționale.

Creșterea Produsului Intern Brut în intervalul ianuarie – iunie 2024 este estimată drept modestă, însă, în conjunctura globală actuală se poate considera că reprezintă un rezultat pozitiv notabil. Dacă recurgem la o abordare sectorială, observăm, înainte de toate, că în luna aprilie industria și-a revenit într-o manieră concludentă. Elementul de cel mai mare interes constă în faptul că a fost oprit un declin care durează de cel puțin doi ani. Comparativ cu aprilie 2023, s-a înregistrat un plus de 12 procente. Sigur, interesează dacă avem de-a face cu o situație trecătoare, de scurtă durată sau cu un proces cu o desfășurare cel puțin pe termen scurt. Dată fiind importanța industriei ca factor antrenant în întreaga economie, ca furnizor principal de bunuri investiționale, de produse destinate consumului populației, precum și exportului, se impune a se acorda o atenție specială perspectivelor acestui domeniu. Atât comenzile noi, cât și opiniile exprimate cu prilejul multor sondaje de managerii din industrie, îndreptățesc concluzia că există o doză apreciabilă de optimism generat mai ales de acțiuni curajoase prin asumarea responsabilă a riscurilor. Cu toate acestea, remarcăm prudența multor exponenți ai industriei în ceea ce privește anticipările, întrucât iau în considerare numeroasele provocări și incertitudini, determinate în special de factori externi.

În același spirit s-au pronunțat și se pronunță antreprenorii din construcții. Cu toate că, în aprilie 2024, volumul lucrărilor a crescut față de aceeași lună din anul 2023 cu 16%, pe primele patru luni din 2024 s-a consemnat o contracție, e drept, modestă, de numai 0,2%. Desigur, analizele se cer aprofundate pe elementele componente ale construcțiilor, ceea ce va releva contracția volumului de lucrări rezidențiale, o tendință care s-a accentuat în ultima vreme. De aici, prudența la care am făcut trimitere într-o frază anterioară.

În contrapartidă, constatăm că s-au înregistrat progrese sensibile la vânzările de mărfuri și prestările de servicii cu amănuntul, precum și la export, sporurile în ambele domenii fiind cu două cifre.

Bilanțul la care facem trimitere nu poate omite nici execuția bugetară. E drept, primele cinci luni în acest an au adus venituri nete bugetare de 175 miliarde de lei, ceea ce marchează un spor de 17,8% an/an, echivalent cu o pondere în PIB de 9,9%. În același timp, cheltuielile au continuat să fie substanțial mai mari față de venituri, fapt care pune sub semnul întrebării posibilitatea de a se respecta nivelul deficitului convenit cu Uniunea Europeană de 5,5% din PIB pe întregul an.

O mențiune specială se impune în cazul unui alt deficit, cel al contului curent al balanței de plăți. În acest domeniu, deficitul a depășit 6,5 miliarde de euro, comparativ cu 5,2 miliarde de euro în perioada ianuarie – aprilie 2023. În structura acestuia, balanța bunurilor prezintă un deficit mai mare cu 464 milioane de euro, în timp ce balanța serviciilor a consemnat un excedent mai mic cu 651 milioane de euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 521 milioane de euro față de același referențial. Evident, această dinamică s-a reflectat în creșterea volumului datoriei publice externe.

Toate acestea reprezintă semnale puternice în vederea adoptării unor măsuri care, în semestrul al doilea, se cer aplicate coerent și consecvent. Este vorba despre modalitățile de însușire și extindere a experiențelor pozitive rezultate din decizii curajoase, mai ales în sfera investițiilor menite să promoveze progresul științifico-tehnic. În acest fel, vor fi mai bine acoperite nevoile interne și va crește competitivitatea exporturilor românești, ceea ce, pe total, va însemna un spor mai mare de PIB. Firește, este vorba și despre manifestarea prudenței, dar echilibrul dintre aceasta și cutezanță va permite, neîndoios, diminuarea deficitelor, înfruntarea cu succes a provocărilor și fructificarea mai eficientă a oportunităților.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)