Legea cashback: instituțiile publice sunt obligate să accepte plata cu cardul
Numărul 33, 15-21 noiembrie 2016 » Curier legislativ
În Monitorul Oficial nr. 913/14.11.2016 a fost publicată Legea nr. 209/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, promulgată săptămâna trecută de președintele Klaus Iohannis.
Așa cum am relatat în CECCAR Business Magazine, la rubrica Telex (vezi articolul aici), legea a fost trimisă Parlamentului de președintele Iohannis, spre reexaminare, iar Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat reexaminarea la Legea cashback. În forma trimisă, legea obliga comercianții să elibereze clienților, la cerere, numerar în valoare de cel mult 200 lei, această obligație fiind eliminată și fiind clarificate, totodată, alte aspecte ale proiectului.
Legea lărgește aria persoanelor juridice care pot accepta ca mijloc de plată cardurile de debit și cardurile de credit, pe de o parte, iar pe de altă parte, reglementează cadrul juridic pentru acordarea de către comercianți, la terminalele de plată, la cererea clientului, de avansuri în numerar, care nu pot depăși o sumă fixă stabilită, în combinație cu plata aferentă bunurilor și/sau serviciilor achiziționate, informează News.ro.
Astfel, art. 1 al OUG nr. 193/2002 a fost modificat, în sensul că introduce obligația operatorilor economici furnizori de servicii de utilitate publică, precum și a instituțiilor publice care încasează impozite, taxe, amenzi, dobânzi, penalități și alte obligații de plată să accepte plata prin POS-uri. Anterior, legea prevedea că aceștia „pot accepta încasări și prin intermediul cardurilor de debit și al cardurilor de credit”.
Potrivit noilor reglementări, persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 10.000 euro în echivalent lei au obligația să accepte plata cu cardul. Anterior, pragul cifrei de afaceri prevăzut de lege era de 100.000 euro pe an.
De asemenea, în urma reexaminării a fost eliminată obligația ca acei comercianți care au o cifră de afaceri de peste 10.000 euro pe an să elibereze cash, la cerere, clienților, textul fiind modificat astfel încât eliberarea să se facă la discreția comerciantului. Astfel, în actuala formă, persoanele juridice prevăzute de lege oferă serviciul de avans în numerar la terminalele de plată în baza contractelor încheiate cu instituțiile acceptante și pot acorda avansuri în numerar, potrivit legii. Acestea trebuie să afișeze la loc vizibil semnul privind acordarea acestui serviciu, precum și informații privind costurile serviciului.
Legea prevede că avansul în numerar se evidențiază distinct pe bonul fiscal și nu poate depăși suma de 200 lei. Tranzacțiile privind avansul în numerar sunt asimilate retragerilor de numerar de la bancomate, iar comisioanele aferente tranzacțiilor se stabilesc conform contractelor în vigoare între părți. Comercianții pot percepe, de la titularul cardului, un comision care nu poate depăși 1% din valoarea avansului acordat.
În actul normativ mai sunt prevăzute faptele care constituie contravenție și sancțiunile aferente, precum și obligația băncilor acceptante de carduri de a instala terminale de plată în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării. Instalarea se face la solicitarea operatorilor economici și a instituțiilor publice, în baza contractelor încheiate în acest scop, în toate locurile indicate de acestea.
Legea nr. 209/2016 intră în vigoare la 1 ianuarie 2017.
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională