Legea nr. 370/2022 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1.228 din 20 decembrie 2022. Prezentăm, mai jos, o sinteză comparativă a prevederilor actului normativ.

A. Modificări la Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

I. Impozitul pe profit

Potrivit Legii nr. 370/2022, activitățile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la determinarea rezultatului fiscal trebuie să fie din categoriile activităților de cercetare aplicativă și/sau de dezvoltare experimentală, relevante pentru activitatea desfășurată de către contribuabili.

Vechea prevedere: „Activitățile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la determinarea rezultatului fiscal trebuie să fie din categoriile activităților de cercetare aplicativă și/sau de dezvoltare tehnologică, relevante pentru activitatea desfășurată de către contribuabili”.

Concluzie: Pentru deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, eligibile sunt activitățile din categoriile activităților de cercetare aplicativă și/sau de dezvoltare experimentală (nu tehnologică!), relevante pentru activitatea desfășurată de către contribuabili.

II. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

1. Condiția privind noul plafon al cifrei de afaceri (500.000 de euro, în loc de 1.000.000 de euro) intră în vigoare începând cu veniturile aferente anului 2023!

Concluzie: Chiar dacă, la data de 31 decembrie 2022, o societate plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor obține o cifră de afaceri între 500.000 și 1.000.000 de euro, aceasta NU va trece la impozit pe profit începând cu 1 ianuarie 2023.

2. Este modificată condiția privind natura veniturilor de consultanță (art. 47 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal) privind încadrarea ca plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

Astfel, o societate poate aplica pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, dacă a realizat venituri, altele decât cele din consultanță și/sau management, cu excepția veniturilor din consultanță fiscală, corespunzătoare codului CAEN 6920 Activități de contabilitate și audit financiar; consultanță în domeniul fiscal, în proporție de peste 80% din veniturile totale.

Vechea condiție: „f) a realizat venituri, altele decât cele din consultanță și/sau management, în proporție de peste 80% din veniturile totale”.

Concluzie: O societate poate aplica pentru impozit pe veniturile microîntreprinderilor, indiferent de ponderea veniturilor din consultanță fiscală (CAEN 6920) în veniturile totale.

3. Se modifică în mod corespunzător și regulile de ieșire din sistemul de impunere privind veniturile microîntreprinderilor.

Astfel, dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 de euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanță și/sau management, cu excepția veniturilor din consultanță fiscală, corespunzătoare codului CAEN 6920 Activități de contabilitate și audit financiar; consultanță în domeniul fiscal, în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit oricare dintre aceste limite, fără posibilitatea de a mai opta pentru perioada următoare să aplice prevederile acestui titlu.

Concluzie: Chiar dacă, în cursul anului, veniturile din activitatea de consultanță fiscală sunt mai mari decât 20% din veniturile totale, societatea nu va trece la impozit pe profit (dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții).

4. Noi prevederi privind domeniul HoReCa

În situația în care persoanele juridice române care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN 5510 Hoteluri și alte facilități de cazare similare, 5520 Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată, 5530 Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere, 5590 Alte servicii de cazare, 5610 Restaurante, 5621 Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 Alte servicii de alimentație n.c.a., 5630 Baruri și alte activități de servire a băuturilor obțin în cursul anului venituri și din alte activități în afara celor corespunzătoare acestor coduri CAEN, pentru veniturile din alte activități aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit prevăzut de titlul II Impozitul pe profit, dacă îndeplinesc oricare dintre următoarele condiții:

a) realizează venituri din consultanță și/sau management în proporție de peste 20% inclusiv din veniturile totale;

b) desfășoară activitățile de la art. 47 alin. (3) lit. f)-i) (activități în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, inclusiv cele care desfășoară activități de intermediere în aceste domenii, activități în domeniul jocurilor de noroc, activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol și gaze naturale).

c) veniturile din alte activități au depășit echivalentul în lei a 500.000 de euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar precedent celui în care s-au înregistrat veniturile. Acestea datorează impozit pe profit pentru veniturile din alte activități începând cu trimestrul în care s-a îndeplinit oricare dintre aceste condiții, pentru întreaga perioadă în care există contribuabilul.

Limitele fiscale prevăzute la lit. a) și c) se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal, iar calculul și plata impozitului pe profit de către persoanele juridice române care se încadrează în prevederile lit. a)-c) se efectuează luând în considerare veniturile și cheltuielile realizate începând cu trimestrul în care s-a îndeplinit oricare dintre aceste condiții.

Concluzie: Dacă o persoană juridică care desfășoară activități specifice HoReCa îndeplinește oricare dintre cele trei condiții de mai sus (de exemplu: veniturile din alte activități > 500.000 euro, dar societatea desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc etc.) nu va putea să aplice pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, ci trece la impozit pe profit.

III. Impozitul pe venit

1. Noi prevederi privind facilitățile fiscale din domeniul construcțiilor

Potrivit Legii nr. 370/2022, pentru determinarea ponderii cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcții în cifra de afaceri totală, indicatorul cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții cuprinde numai veniturile din activitatea de construcții desfășurată pe teritoriul României, iar indicatorul cifra de afaceri totală cuprinde veniturile din întreaga activitate desfășurată pe teritoriul României. Prin activitatea desfășurată pe teritoriul României se înțelege activitatea desfășurată efectiv în România în scopul realizării de produse și prestări de servicii.

Vechea prevedere: „Pentru determinarea ponderii cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcții în cifra de afaceri totală, indicatorul cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții cuprinde numai veniturile din activitatea desfășurată pe teritoriul României, iar indicatorul cifra de afaceri totală cuprinde atât veniturile din activitatea desfășurată pe teritoriul României, cât și în afara României. Prin activitatea desfășurată pe teritoriul României se înțelege activitatea desfășurată efectiv în România în scopul realizării de produse și prestări de servicii”.

Concluzie: În calculul indicatorului Cifra de afaceri totală nu se mai ține cont de veniturile din activitatea desfășurată în afara României.

2. Impozitul pe venituri din cedarea folosinței bunurilor

Impozitul anual datorat de contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor, altele decât cele pentru care venitul net anual se determină în sistem real, arendă și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințele proprietate personală, precum și de cei care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, pentru care determinarea venitului net anual se efectuează potrivit prevederilor art. 72¹, se stabilește prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului impozabil/venitului net anual impozabil, după caz.

Vechea prevedere: „Impozitul anual datorat de contribuabilii care au realizat venituri din cedarea folosinței bunurilor, precum și venituri din drepturi de proprietate intelectuală, pentru care determinarea venitului net anual se efectuează prin utilizarea cotei forfetare de cheltuieli, se stabilește prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual impozabil”.

Concluzie: Se corectează prevederea inițială, având în vedere că, în cazul în care venitul net se determină în sistem real, în cazul arendei și închirierii în scop turistic a camerelor situate în locuințele proprietate personală există un alt regim de impozitare.

Termen de aplicare: începând cu veniturile aferente anului 2023.

3. Impozitul pe dividende (precizare importantă!)

În cazul dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cota de impozit pe dividende este de 5%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după regularizarea acestora pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2022.

IV. Contribuția de asigurări sociale (contribuția la sistemul public de pensii) (CAS)

Baza anuală de calcul al CAS, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente și venituri din drepturi de proprietate intelectuală, o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât:

a) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe țară inclusiv și 24 de salarii minime brute pe țară;

b) nivelul de 24 de salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 de salarii minime brute pe țară.

Vechea prevedere reglementa faptul că, pentru cei care realizau venituri de 24 de salarii minime brute pe economie, baza anuală de calcul era de 12 salarii minime (lit. a), astfel că aceștia ar fi datorat CAS calculată la o bază de calcul de 24 de salarii minime brute pe economie.

Concluzie: Se clarifică baza de calcul al CAS, în cazul în care persoanele fizice obțin venituri din activități independente și drepturi de proprietate intelectuală, fix la nivelul de 12 salarii, respectiv 24 de salarii minime brute pe economie.

Termen de aplicare: începând cu veniturile aferente anului 2023.

V. Contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS)

Baza de calcul al contribuției la asigurările sociale de sănătate pentru persoanele fizice care obțin venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, chirii, dividende, dobânzi, activități agricole, asocieri, alte surse o reprezintă:

a) nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii minime brute pe țară inclusiv și 12 salarii minime brute pe țară;

b) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe țară inclusiv și 24 de salarii minime brute pe țară;

c) nivelul de 24 de salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 de salarii minime brute pe țară.

Concluzie: Similar CAS, se clarifică baza de calcul al CASS, în cazul în care persoanele fizice obțin venituri din activitățile menționate mai sus, fix la nivelul de 6 salarii, 12 salarii, respectiv 24 de salarii minime brute pe economie.

Termen de aplicare: începând cu veniturile aferente anului 2023.

VI. Modificări privind accizele

Începând cu 1 ianuarie 2024, pentru anumite produse (prevăzute la nr. crt. 1-5 din anexa nr. 1 de la titlul VIII Accize și alte taxe speciale), nivelul accizelor aplicabil la data de 1 ianuarie a fiecărui an este nivelul prevăzut în anexa nr. 1, actualizat cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculate în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, față de perioada octombrie 2022 – septembrie 2023, comunicată oficial de Institutul Național de Statistică până la data de 15 octombrie. Nivelul accizelor actualizat se publică pe site-ul Ministerului Finanțelor, de regulă până la data de 20 octombrie, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie a fiecărui an.

Se înlocuiește anexa nr. 1 de la titlul VIII Accize și alte taxe speciale.

VII. Modificări privind impozitele și taxele locale

1. Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri datorate și pentru următoarele clădiri: (...) clădirile noi sau reabilitate, cu destinația de locuință, pentru care proprietarii execută pe cheltuiala proprie lucrări pentru creșterea performanței energetice, pentru instalarea de sisteme de producere a energiei electrice din surse fotovoltaice sau pentru sisteme ecologice certificate de colectare și tratare a apelor uzate rezultate din consumul propriu. (articol nou-introdus)

2. Se abrogă prevederea din OG nr. 16/2022 conform căreia, pentru anul 2023, consiliile locale adoptă hotărâri privind nivelurile impozitelor și taxelor locale, în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, a prezentului cod.

De reținut! Modificările aduse de OG nr. 16/2022 cu privire la impozitele și taxele locale intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2025 (deci nu mai intră în vigoare la 1 ianuarie 2023).

B. Modificări la OUG nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată

Persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, așa cum acestea sunt definite de OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele care desfășoară activități de prestări de servicii, care realizează în cursul unui an încasări în numerar cu o valoare mai mare de 50.000 lei, au obligația să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, inclusiv aplicații ce facilitează acceptarea plăților electronice.

Prin activitatea de prestări de servicii, în sensul prevederilor de mai sus, se înțelege operațiunea definită la art. 271 alin. (1) din Codul fiscal.

Obligația de acceptare de către persoanele juridice menționate mai sus a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, se naște începând cu trimestrul următor celui în care încasările în numerar din cursul anului respectiv au depășit pragul de 50.000 lei.

În cazul în care, timp de 2 ani consecutivi, pragul de 50.000 lei nu a fost depășit, entitățile desemnate mai sus nu mai au obligația de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, dar pot opta pentru continuarea acceptării acestor instrumente de plată.

Concluzie: Obligația de a se dota cu POS intervine în cazul persoanelor juridice care realizează în cursul unui an încasări în numerar cu o valoare mai mare de 50.000 lei, renunțându-se la condiția privind cifra de afaceri mai mare (se leagă obligația de dotare cu POS de volumul încasărilor în numerar). De asemenea, se reglementează faptul că în categoria prestărilor de servicii pentru care intervine obligația dotării cu POS (în cazul depășirii plafonului privind încasările în numerar) intră orice operațiune care nu constituie livrare de bunuri.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)