Legendă și mit
Numărul 13, 3-9 apr. 2024 » La început a fost cuvântul...
În ultimul timp, s-au înmulțit investigațiile presei în vederea identificării adevărului economico-social, ca premisă obligatorie a unor decizii corecte. Asemenea demersuri ar fi fost mai eficiente dacă în toate cazurile s-ar fi respectat și regulile elementare lingvistico-logice. Astfel, într-o dezbatere televizată s-a afirmat că „nu avem nevoie de mituri false, care să nu permită efectuarea de analize serioase, ceea ce presupune eliminarea ficțiunilor din calculele aferente”. Evident, sintagma „mituri false” indică un pleonasm „pur”, întrucât, fiind vorba de o reprezentare neadevărată, nu mai era necesar să se spună că este „falsă”. Totodată, remarcăm că „ficțiunea” implică, la rândul ei, tot ceva rupt de realitate și, implicit, de adevăr.
Nu mai puțin greșită a fost și aserțiunea unui editorialist din presa tipărită: „Dacă punem imaginarul la lucru, trebuie să evităm, în deciziile pe care le luăm, orice fel de mitologie”. Or, „mitologia” constituie exact una dintre modalitățile de manifestare a... „imaginarului”. Prin urmare, avem de-a face, din nou, cu un pleonasm.
La fel, o frază dintr-o informație radiodifuzată a conținut formulări pleonastice în serie: „Este contraproductiv să recurgem la narațiuni fanteziste, la fabulații, la exagerări lipsite de o bază reală, chiar dacă, uneori, trebuie să facem apel la legende și la mituri”. Se impune, și în acest caz, să observăm că „legendele”, „miturile”, „narațiunile fanteziste”, „fabulațiile”, „exagerările” sunt toate definite prin deficitul de... „bază reală”. Așa că, în primă și în ultimă instanță, rețeta recomandată pentru evitarea unor astfel de derapaje a fost, este și va rămâne respectarea proprietății termenilor, așa cum o definesc dicționarele. Nu este un „mit”, ci o „realitate” de necontestat. (T.B.)
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice