Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.754 din 28 februarie 2019 privind indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor anticipate în contul impozitului pe profit anual, publicat în Monitorul Oficial nr. 211/18.03.2019

Potrivit prevederilor art. 41 din Codul fiscal, plătitorii de impozit pe profit cu obligaţii de declarare şi plată trimestriale pot opta pentru calculul, declararea şi plata impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial. Astfel, contribuabilii pot opta pentru plăţi trimestriale în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele preţurilor de consum, regularizarea impozitului urmând a se efectua odată cu depunerea declaraţiei anuale de impozit pe profit.

Conform prezentului ordin, pentru anul fiscal 2019, indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor anticipate în contul impozitului pe profit anual este de 102,8%.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 727 din 13 martie 2019 pentru aprobarea Procedurii privind emiterea şi comunicarea unor acte administrative şi de executare pentru debitorii care înregistrează obligaţii fiscale restante sub o anumită limită şi pentru modificarea Procedurii privind stabilirea obligaţiilor fiscale accesorii reprezentând penalităţi de nedeclarare, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.834/2015, publicat în Monitorul Oficial nr. 220/21.03.2019

Conform ordinului, deciziile privind stabilirea dobânzilor şi penalităţilor de întârziere (în situaţia în care debitorul nu achită obligaţiile fiscale principale la termenul de scadenţă) se emit de organul fiscal, trimestrial, pentru toţi debitorii, cu anumite excepţii: înlesniri la plată, debitori în dizolvare, insolvenţă, insolvabili fără bunuri, suspendare executare).

Prin excepţie, organul fiscal emite deciziile privind obligaţiile fiscale accesorii după 180 de zile de la ultima emitere sau de la data la care au fost înregistrate obligaţii fiscale principale restante pentru următoarele cazuri:

• obligaţiile accesorii nu depăşesc 3.000 lei – pentru contribuabilii mari (vechiul plafon era de 1.500 lei);
• obligaţiile accesorii nu depăşesc 1.500 lei – pentru contribuabilii mijlocii (vechiul plafon era de 1.000 lei);
• obligaţiile accesorii nu depăşesc 500 lei – pentru contribuabilii mici (acelaşi plafon ca înainte);
• obligaţiile accesorii nu depăşesc 100 lei – pentru persoanele fizice (acelaşi plafon ca înainte).

În mod similar se emit deciziile referitoare la penalităţile de nedeclarare, precum şi actele de executare (somaţie, titlu executoriu, poprire).

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 819 din 19 martie 2019 pentru aprobarea Procedurii privind organizarea Registrului entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, precum și a modelului și conţinutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 223/22.03.2019

Legea nr. 30/2019 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare a adus modificări Codului fiscal și a introdus noi reglementări în ceea ce privește acordarea facilităților fiscale plătitorilor de impozit pe profit şi de impozit pe veniturile microîntreprinderilor ca urmare a faptului că au realizat sponsorizări.

În acest moment, societățile plătitoare de impozit pe profit pot scădea din impozitul pe profit datorat cheltuielile cu sponsorizarea în limita minimă dintre 5‰ din cifra de afaceri și 20% din impozitul pe profit datorat, indiferent cine este entitatea nonprofit sau unitatea de cult beneficiară. Microîntreprinderile pot scădea din impozitul pe venit datorat cheltuielile cu sponsorizarea în limita a 20% din valoarea impozitului dacă beneficiarii sponsorizării sunt entități nonprofit sau unități de cult care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat.

Începând cu data de 1 aprilie 2019, conform Legii nr. 30/2019, sponsorizările efectuate de plătitorii de impozit pe profit şi de impozit pe veniturile microîntreprinderilor către entități nonprofit sau unităţi de cult vor putea fi scăzute din impozitele datorate doar dacă beneficiarii sumelor sunt înscrişi în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Prin Ordinul preşedintelui ANAF nr. 819/2019 se reglementează procedura privind organizarea acestui registru şi formularele necesare înregistrării.

Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale se organizează de ANAF şi se afișează pe site-ul instituţiei, www.anaf.ro. Pentru a putea fi înscrisă în registru, entitatea nonprofit sau unitatea de cult beneficiară trebuie să îndeplinească, la data depunerii cererii, următoarele condiţii:

• să desfăşoare activitate în domeniul pentru care a fost constituită, pe baza declaraţiei pe propria răspundere;
• să își fi îndeplinit toate obligaţiile fiscale declarative prevăzute de lege;
• să nu aibă obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat mai vechi de 90 de zile;
• să fi depus situaţiile financiare anuale, prevăzute de lege;
• să nu fi fost declarată inactivă, potrivit art. 92 din Codul de procedură fiscală.

Înscrierea în registru se solicită prin depunerea formularului 163 „Cerere de înscriere/radiere în/din Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale”. Cererea se completează cu ajutorul aplicației informatice afișate pe site-ul ANAF și se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanță. Împreună cu aceasta, entitatea/unitatea de cult depune și certificatele de atestare fiscală eliberate de organele fiscale locale în a căror evidență este înregistrată ca plătitor de impozite și taxe locale.

Cererea se soluționează în termen de 10 zile de la depunere, de către compartimentul cu atribuţii în gestiunea registrului contribuabililor și declaraţiilor fiscale din cadrul organului fiscal competent în a cărui evidență fiscală este înregistrată entitatea/unitatea de cult.

În Legea nr. 30/2019 se menționează că acest registru va avea impact şi asupra redirecționării impozitului pe venit în cazul persoanelor fizice. Astfel, începând cu data de 1 aprilie 2019, acestea vor putea redirecționa 3,5% din impozitul pe veniturile din salarii, din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală ori din cedarea folosinţei bunurilor către entități nonprofit sau unităţi de cult doar dacă beneficiarii sumelor sunt înscriși în registrul respectiv.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 857 din 28 martie 2019 privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 4.156/2017 pentru aprobarea informaţiilor conţinute în registrul naţional de evidenţă a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, precum şi metodologia şi procedura de înregistrare a acestora, publicat în Monitorul Oficial nr. 273/10.04.2019

Ordinul are în vedere registrul naţional de evidenţă a aparatelor de marcat electronice fiscale. Producătorul, importatorul, persoana juridică română care achiziţionează din statele membre ale Uniunii Europene aparate de marcat electronice fiscale, respectiv distribuitorul autorizat înregistrează în registrul naţional informaţii privind fiecare aparat de marcat electronic fiscal produs, importat sau achiziţionat intracomunitar, fără excepţie, prin completarea unor formulare.

Astfel, au fost aduse modificări următoarelor formulare de înregistrare:

• Formular pentru înregistrarea aparatelor de marcat electronice fiscale produse, importate sau achiziţionate intracomunitar şi a aparatelor de marcat electronice fiscale adaptate pentru a corespunde prevederilor art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi care au obţinut avizul tehnic favorabil;
• Formular pentru înregistrarea unor schimbări privind starea/situaţia, precum şi livrarea/achiziţia aparatelor de marcat electronice fiscale.

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.957 din 5 aprilie 2019 privind stabilirea procedurii de aplicare a prevederilor art. II pct. 1-1³ din Legea nr. 145/2018 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicat în Monitorul Oficial nr. 274/10.04.2019

Conform OUG nr. 18/2018, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, în contextul organizării Turneului final al Campionatului European de Fotbal 2020, entităţile nerezidente organizatoare ale turneului nu sunt contribuabili în înţelesul impozitului pe profit pentru aceste activităţi, iar derularea lor în România nu conduce la existenţa unui sediu permanent în ţara noastră.

Totodată, veniturile din organizarea Turneului EURO 2020 realizate din România de entităţile nerezidente organizatoare sunt venituri neimpozabile în înţelesul impozitului pe veniturile obţinute din ţara noastră de nerezidenţi. Veniturile realizate de persoane juridice, altele decât cele de mai sus, implicate în organizarea turneului sunt venituri neimpozabile în ceea ce priveşte impozitul pe profit şi sunt venituri scutite în înţelesul impozitului pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi, după caz. Pentru persoanele juridice române, veniturile sunt neimpozabile dacă acestea au ca scop unic organizarea turneului, ca şi veniturile realizate din redevenţe şi din distribuţii de active în caz de lichidare.

Prin ordin a fost stabilită modalitatea de aplicare a facilităţilor fiscale. Astfel, entităţile nerezidente organizatoare ale Turneului EURO 2020 confirmă persoanele juridice străine, persoanele juridice române şi persoanele fizice nerezidente implicate în organizarea sa, în termen de 30 de zile de la încheierea contractului sau actului prin care se dovedeşte implicarea lor în activităţile turneului. Confirmarea fiecărei persoane implicate în organizarea acestui eveniment se realizează de către entităţile organizatoare prin transmiterea către Administraţia Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenţi din cadrul DGRFP Bucureşti şi, după caz, către plătitorul de venit din România persoană juridică română a unui set de informaţii specifice.

Se consideră că persoanele juridice române au ca scop unic pregătirea, organizarea şi desfăşurarea Turneului EURO 2020 dacă ele obţin exclusiv venituri din derularea acestor activităţi, din redevenţe şi/sau din activităţile legate de lichidarea lor.

Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 213 din 10 aprilie 2019 pentru modificarea şi completarea titlului VII „Taxa pe valoarea adăugată” din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 282/12.04.2019 

Prin această reglementare sunt aduse modificări la Normele metodologice date în aplicarea Titlului VII „Taxa pe valoarea adăugată” din Codul fiscal, determinate, în mare măsură, de luarea în considerare a Hotărârii Curții Europene de Justiţie în Cauza C-463/16 Stadion Amsterdam CV. Prin urmare, se prevede faptul că, în situaţia în care se comercializează un pachet care cuprinde bunuri/servicii supuse atât cotei reduse, cât şi cotei standard de TVA şi se poate stabili o operaţiune principală, cota de taxă pe valoarea adăugată aferentă pachetului este cea aplicabilă operaţiunii principale, chiar dacă preţul fiecărui element care compune preţul total plătit de un consumator pentru a putea beneficia de această prestaţie poate fi identificat, astfel cum s-a pronunţat şi Curtea Europeană de Justiţie în cauza amintită.

Normele de aplicare vin şi cu un exemplu. O persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA oferă posibilitatea achiziţionării unui pachet de bunuri şi servicii constând în acces la un eveniment sportiv şi facilităţi în cadrul evenimentului, precum servicii de catering/restaurant, produse alimentare, acces la parcare. În această situaţie, chiar dacă preţul fiecărui element care compune preţul total plătit de un consumator pentru a putea beneficia de prestaţia respectivă ar putea fi identificat, cota de TVA aplicabilă pachetului este de 5%, respectiv cota de taxă aferentă accesului la evenimentul sportiv, care reprezintă prestația principală.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 942 din 4 aprilie 2019 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanţelor bugetare datorate de debitorii aflaţi în procedura insolvenţei, publicat în Monitorul Oficial nr. 285/15.04.2019

Potrivit prevederilor art. 264¹ din Codul de procedură fiscală, creditorul bugetar (ANAF) poate cesiona creanţele bugetare datorate de debitorii aflaţi în procedura insolvenţei dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

• preţul cesiunii este cel puţin egal cu valoarea creanţelor bugetare, asigurându-se recuperarea integrală a creanţelor bugetare înscrise în tabelul definitiv de creanţe;
• plata preţului cesiunii şi recuperarea creanţelor bugetare se realizează într-o perioadă de maximum trei ani de la data încheierii contractului de cesiune;
• cesionarul justifică un interes public în vederea cesionării creanţei.

În situaţia în care plata preţului cesiunii se face într-o perioadă mai mare de 30 de zile de la data încheierii contractului de cesiune, se datorează dobânzi. Dacă cesionarul nu îi plăteşte creditorului bugetar preţul cesiunii la termenele prevăzute în contract, contractul de cesiune reprezintă titlu executoriu pentru cel din urmă.

În cazul în care există mai mulţi ofertanţi, cesiunea de creanţă se va realiza ca urmare a unei proceduri competitive organizate de creditorul bugetar bazate pe criteriul celui mai mare preţ al cesiunii oferit şi pe al celui mai scurt termen de plată a preţului cesiunii.

Prin Ordinul preşedintelui ANAF nr. 942/2019 se aprobă Procedura privind cesiunea creanţelor bugetare datorate de debitorii aflaţi în procedura insolvenţei, precum și modelele formularelor utilizate în cadrul acesteia:

• Referat privind demararea procedurii de cesiune a creanţelor bugetare;
• Anunţ privind invitația de participare la procedura competitivă organizată în vederea cesiunii creanţelor bugetare;
• Oferta pentru cesiunea creanţelor bugetare;
• Decizie privind stabilirea rezultatului selecţiei cesionarului pentru recuperarea creanţelor bugetare;
• Acord de principiu pentru cesiunea creanţelor bugetare;
• Referat pentru aprobarea contractului de cesiune;
• Contract de cesiune a creanţelor bugetare.

Prin justificarea unui interes public se poate înţelege:

• justificarea necesităţii cesiunii creanţei în vederea menţinerii scopului pentru care cesionarul a fost autorizat/contractat de o autoritate sau instituţie publică să presteze un serviciu public şi care se află sub supravegherea şi controlul unei autorităţi sau instituţii publice;
• justificarea necesităţii cesiunii creanţei ca fiind de interes public, în vederea rezolvării oricăror probleme, fapte sau evenimente locale ori naţionale cu semnificaţie pentru viaţa comunităţii;
• orice alte justificări din partea cesionarului, relevante în dovedirea interesului public privind cesiunea creanţei.