Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2.070 din 14 iulie 2016 pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Națio­nale de Administrare Fiscală nr. 2.594/2015 privind stabilirea organelor fiscale compe­tente pentru organizarea și gestionarea cazierului fiscal, procedura de înscriere, scoatere și rectificare a informațiilor în/din cazierul fiscal, solicitare și eliberare a certi­ficatului de cazier fiscal, modelul și conținutul formularisticii necesare, precum și nivelul de acces co­respunzător la informațiile din cazierul fiscal, publicat în Monitorul Oficial nr. 706/12.09.2016

Prin acest ordin se aduc o serie de modificări și completări la Ordinul președintelui ANAF nr. 2.594/2015, care reglementează procedura de gestionare a cazierului fiscal.

Administrațiile județene ale finanțelor publice vor fi organe fiscale competente pentru ges­tionarea cazierului fiscal și pentru contribuabilii cu domiciliul în raza lor de competență și care nu sunt înregistrați fiscal în evidențele unui alt organ fiscal competent pentru gestio­narea cazierului fiscal (de exem­plu, Direcția generală de administrare a marilor contribuabili sau administrațiile pentru contribua­­bilii mijlocii).

Totodată, a fost introdusă o nouă atribuție pentru compartimentul de specialitate care ges­tionează cazierul fiscal, aceea de a întocmi fișe de înscriere pentru informațiile care pri­vesc fapte sancționate contravențional, pe baza documentelor transmise de autoritățile din afa­ra ANAF, în termen de cinci zile de la primirea documentelor. Autoritățile din afara ANAF au obligația de a comunica actele constatatoare către Agenția Națională de Administrare Fis­cală în termen de cinci zile de la data la care acestea au rămas definitive.

Anexa la certificatul de cazier fiscal a fost modificată.

Sursa: Ordinul ministrului educației naționale și cercetării științifice, al ministrului economiei, comer­țului și relațiilor cu mediul de afaceri, al ministrului finanțelor publice, al ministrului muncii, familiei, protec­ției sociale și persoanelor vârstnice și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 4.947/899/ 2.018/1.840/906 din 17 august 2016 privind încadrarea în activitatea de cercetare-dezvoltare aplicativă și/sau de dezvoltare tehnologică, publicat în Monitorul Oficial nr. 718/16.09.2016

În conformitate cu prevederile art. 60 pct. 3 din Codul fiscal, începând cu data de 1 august 2016, per­soa­nele fizice care efectuează lucrări de cercetare-dezvoltare aplicativă și/sau de dezvoltare tehnologică be­ne­ficiază de scutire de la plata impozitului pe veniturile din salarii.

Prin ordin se reglementează normele de aplicare, se enumeră activitățile eligibile de cercetare-dezvol­tare aplicativă și/sau de dezvoltare tehnologică, precum și cele care nu se încadrează în sfera activităților ce beneficiază de scutire și se stabilește procedura de scutire de la plata impozitului pe venit, prezentând docu­mentele justificative.

• cercetare aplicativă/industrială, definită ca cercetare sau investigație critică, planificată, în scopul do­bândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese ori servicii sau pen­tru realizarea unei îmbunătățiri semnificative a produselor, proceselor sau serviciilor existente;
• dezvoltare experimentală definită ca dobândirea, combinarea, modelarea și utilizarea unor cunoștințe și competențe relevante existente de ordin științific, tehnologic, de afaceri și altele, cu scopul de a dezvolta produse, procese sau servicii noi ori îmbunătățite;
• activitățile de testare efectuate în vederea soluționării incertitudinilor științifice și tehnologice și a atin­gerii obiectivelor activităților de cercetare-dezvoltare (de exemplu, testarea rezultatelor intermediare sau a prototipurilor).

• programe curente de testare și analiză în scopul controlului calității sau cantității;
• modificări de natură cromatică sau estetică asupra produselor, serviciilor ori proceselor existente, chiar dacă aceste modificări reprezintă îmbunătățiri;
• cercetare operațională, cum sunt studiile de management sau de eficiență întreprinse îna­in­te de în­ceperea unei activități de cercetare sau de dezvoltare;
• acțiuni de corectare în legătură cu deteriorări apărute în producția comercială a unui produs;
• activități juridice și administrative în legătură cu aplicarea, brevetarea și soluționarea litigiilor legate de invenții și vânzarea sau brevetarea invențiilor;
• activități, inclusiv design și inginerie în construcții, legate de construirea, reamplasarea, rearanjarea sau darea în funcțiune a instalațiilor ori a echipamentelor, altele decât instalațiile sau echipamentele care sunt folosite în totalitate și exclusiv în scopul desfășurării de către întreprindere a activităților de cercetare-dez­voltare;
• studii de cercetare a pieței, de testare și dezvoltare a pieței, de promovare a vânzărilor sau de consum;
• prospectarea, explorarea, sondarea ori producerea de minereuri, țiței sau gaze naturale;
• activitățile comerciale și financiare necesare pentru cercetarea pieței, producția comercială sau dis­tribuirea unui material, produs, aparat, proces, sistem ori serviciu care este nou sau îmbunătățit;
• servicii administrative și de asistență generală care nu sunt întreprinse în totalitate și exclusiv în legă­tură cu o activitate de cercetare-dezvoltare aplicativă și/sau de dezvoltare tehnologică, cum ar fi: transportul, depozitarea, curățarea, repararea, întreținerea și asigurarea securității.

În ordin sunt detaliate condițiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care realizează venituri din salarii pentru a beneficia de scutirea de la plata impozitului pe venit, documentele pe care trebuie să le pre­zinte angajatorul în cazul unui control, precum și procedura de urmat în situația în care o persoană ob­ține venituri atât din cercetare-dezvoltare, cât și din alte activități.

Sursa: Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, republicată în Monitorul Ofi­cial nr. 761/29.09.2016

Începând cu data de 15 ianuarie 2017, comercianții care vând către consumatorii finali produse din ca­tegoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație au obligația de a achi­ziționa aceste bunuri în proporție de mi­nimum 51% prin lanțul scurt de aprovizio­nare, care presupune lipsa unor intermediari și prezumă obținerea produselor amintite de la producători din România. Această obli­gație o au toți comercianții cu o cifră de afaceri mai mare de două milioane de euro.

Prin republicarea Legii nr. 321/2009, reglementările privind comercializarea produselor agri­cole se regăsesc într-un singur act normativ, ocazie cu care sunt modificate și termenele sau condițiile de plată din contracte. În acest sens, termenele de plată dintre comerciant și furnizor vor fi stabilite prin contract, fără ca acestea să depășească 30 de zile calendaristice. Pentru produsele alimentare proaspete, termenul de plată nu poate să fie mai mare de șapte zile calendaristice.

Îi este interzis oricărui comerciant să încaseze de la furnizor taxe și servicii sau să îi solicite acestuia să nu le vândă altor terți aceleași produse la un preț mai mic sau egal cu cel cu care a achiziționat produsele respective.

Recepția bunurilor livrate de furnizor către comerciant se va face la momentul livrării sau într-un ter­men de maximum 24 de ore, cu acordul părților. Recepția produselor alimentare proaspete se va realiza întotdea­una la momentul livrării.