Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 543 din 4 aprilie 2017 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 450/2016 pentru aprobarea Procedurii de corectare a erorilor cuprinse în situaţiile financiare anuale şi raportările contabile anuale depuse de operatorii economici şi persoanele juridice fără scop patrimonial, publicat în Monitorul Oficial nr. 243/07.04.2017

Situaţiile financiare anuale şi raportările contabile anuale se depun la organele fiscale în condiţiile prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

• denumirii entităţii raportoare;
• activităţii CAEN (denumire clasă CAEN şi/sau cod CAEN);
• formei de proprietate;
• numărului de salariaţi şi/sau a altor indicatori raportați prin formularul „Date informative”.

Prin OMFP nr. 543/2017 a fost introdus în categoria erorilor care pot fi corectate conform procedurii şi cazul determinat de depunerea de situaţii financiare anuale/raportări contabile anuale care nu cuprind niciun indicator valoric. Totodată, prin acest act normativ a fost abrogată dispoziţia generală referitoare la termenul maxim de depunere a situaţiilor financiare anuale care conţin informaţii corectate, fiind introdus un termen-limită doar pentru corectarea erorilor din situaţiile care nu cuprind niciun indicator valoric şi din cele depuse pe un format greșit.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.232 din 12 aprilie 2017 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.699/2015 pentru aprobarea Procedurii de soluţionare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 262/13.04.2017

Potrivit prevederilor art. 169 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, TVA solicitată la rambursare prin deconturile cu sumă negativă de taxă cu opţiune de rambursare se rambursează de organul fiscal conform procedurii şi condiţiilor aprobate prin ordin al preşedintelui ANAF (Ordinul nr. 3.699/2015).

Conform procedurii existente, în situaţia în care, din informaţiile deţinute, organele fiscale constată că există riscul unei rambursări de TVA necuvenite, solicitările de rambursare ale persoanelor impozabile se soluționează după efectuarea inspecției fiscale anticipate.

Pentru aplicarea acestor prevederi s-au stabilit reguli pentru constituirea unei baze de date speciale privind persoanele impozabile pentru care organele fiscale au stabilit un risc fiscal. În vederea creşterii gradului de acuratețe a Procedurii de soluţionare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare s-a considerat necesar ca baza de date specială să cuprindă informaţii privind existenţa unui risc fiscal cu privire la rambursarea TVA, transmise de structurile cu atribuţii de inspecție fiscală, de administrare fiscală, Direcţia generală juridică sau structurile juridice teritoriale şi Direcţia generală antifraudă fiscală.

Totodată, este necesar ca, pornind de la informaţiile cuprinse în baza de date specială, să se efectueze o analiză distinctă pentru a se stabili dacă pentru decontul respectiv există într-adevăr riscul unei rambursări necuvenite. Analiza se va face pornind de la informaţiile care au condus la înscrierea persoanei impozabile în baza de date specială, raportat la soldul sumei negative de TVA solicitat la rambursare şi având în vedere orice alte informaţii relevante care pot configura sau nu existenţa unui risc fiscal constând într-o rambursare necuvenită, risc ce poate fi verificat şi identificat de către organele de inspecție fiscală în cadrul unei acţiuni de inspecție.

De asemenea, au fost prevăzute expres atât situaţiile/motivele care conduc la stabilirea riscului fiscal pentru persoanele impozabile şi implicit pentru înscrierea acestora în baza de date specială, cât şi situaţiile/motivele în temeiul cărora organele fiscale le pot radia din această bază de date.

Modificările aduse de ordin sunt generate de necesitatea creşterii gradului de predictibilitate privind existenţa riscului fiscal real legat de efectuarea unei rambursări de TVA necuvenite, iar reglementarea este de natură să conducă la soluţionarea cu celeritate a solicitărilor contribuabililor, dar şi la o utilizare eficientă a resurselor administraţiei fiscale.

Sursa: Ordinul ministrului turismului şi al ministrului finanţelor publice nr. 264/464 din 14 martie 2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, publicat în Monitorul Oficial nr. 266/14.04.2017

Având în vedere că începând cu data de 1 ianuarie 2017 a intrat în vigoare impozitul specific unor activităţi, mai precis pentru activităţile de alimentaţie (restaurante, catering, terase, baruri) şi de cazare (hoteluri, pensiuni), prezentul ordin aprobă normele metodologice de aplicare a Legii nr. 170/2016, ce prevăd modul în care se aplică acest impozit şi clarifică anumite aspecte.

Impozitul specific este datorat de persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit în 2016 care au înscrisă în actele constitutive, potrivit legii, ca activitate principală sau secundară, una dintre activităţile menţionate mai sus şi care, conform acestui ordin, desfăşoară efectiv activitate în domeniile vizate. Persoanele juridice care conform Codului fiscal sunt plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu data de 1 ianuarie 2017 nu aplică acest impozit.

Actul normativ prezintă exemple concrete de calcul al impozitului specific pentru mai multe situaţii şi activităţi. Totodată, se aduc precizări cu privire la calculul impozitului specific în cazul complexelor hoteliere, atunci când numărul de locuri destinate activităţii de alimentaţie îl depășește pe cel pentru activitatea de cazare. În aceste condiţii, contribuabilii vor datora impozit specific atât pe unitatea de cazare, cât şi pe activităţile de alimentaţie pentru locurile aferente restaurantelor, teraselor etc. din cadrul complexului hotelier ce depăşesc numărul locurilor de cazare.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.023 din 28 martie 2017 pentru aprobarea Procedurii de administrare şi monitorizare a marilor contribuabili, publicat în Monitorul Oficial nr. 277/20.04.2017

Organul fiscal competent în administrarea marilor contribuabili este Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

• înregistrarea fiscală;
• administrarea grupului fiscal unic;
• obligaţiile declarative;
• soluţionarea deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare;
• solicitarea documentelor şi comunicarea acestora;
• procedura de plată a obligaţiilor fiscale;
• controlul fiscal;
• activitatea de supraveghere fiscală;
• procedura de îndrumare şi asistenţă;
• procedura de executare silită.

Sursa: Ordinul ministrului mediului nr. 591 din 7 aprilie 2017 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului „Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu” şi a instrucțiunilor de completare şi depunere a acestuia, publicat în Monitorul Oficial nr. 288/24.04.2017

Administrația Fondului pentru Mediu gestionează activitatea privind declararea, constatarea, controlul, colectarea, soluţionarea contestațiilor şi executarea silită a contribuţiilor datorate de agenții economici la Fondul pentru mediu. Termenele de declarare a obligaţiilor la acest fond, în funcţie de natura obligaţiei, pot fi lunare, trimestriale, semestriale sau anuale.

Agenții economici care au obligaţii către Fondul pentru mediu (reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu modificările şi completările ulterioare) le declară direct la Administrația Fondului pentru Mediu, prin depunerea unui formular, reglementat de ordinul în discuţie. Se impune depunerea acestui formular şi pentru perioada în care nu se datorează nicio obligaţie, în acest caz declarându-se suma zero.

Sursa: Legea nr. 82 din 27 aprilie 2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 313/02.05.2017

Art. 229 – „Precizarea naturii debitului” din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, modificat de OUG nr. 84/2016, a fost completat cu un nou alineat, alin. (2), astfel:

„(1) În toate actele de executare silită trebuie să se indice titlul executoriu şi să se arate natura şi cuantumul debitului ce face obiectul executării.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în toate actele de executare silită care privesc poprirea bancară, cu excepţia înștiinţării debitorului privind înfiinţarea popririi, trebuie să se indice doar cuantumul total al obligaţiilor fiscale ce fac obiectul popririi.”

Totodată, a fost modificat şi art. 236 alin. (4) din Codul de procedură fiscală, introducându-se următoarea mențiune (textul subliniat):

„(4) Sumele ce reprezintă venituri bănești ale debitorului persoană fizică, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum şi ajutoarele sau indemnizaţiile cu destinaţie specială sunt supuse urmăririi la plătitorul venitului numai în condiţiile Codului de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare.”

Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 284 din 27 aprilie 2017 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 319/04.05.2017

Prin acest act normativ se aduc o serie de modificări şi completări la Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, ca urmare a modificărilor şi completărilor suferite de acesta la începutul anului 2017, introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017.

În continuare le vom prezenta succint pe cele mai importante dintre acestea.

Titlul I – Dispoziţii generale

La art. 11 din Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 84/2016, care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2017, s-au introdus prevederi ce le dau posibilitatea persoanelor impozabile care se reînregistrează în scopuri de TVA după ce au avut codul de taxă anulat în baza prevederilor art. 316 alin. (11) lit. a)-e) şi h) din Codul fiscal să deducă TVA aferentă achiziţiilor făcute în perioada în care au avut codul anulat, precum şi să emită facturi pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în perioada respectivă, astfel încât beneficiarii să îşi poată exercita la rândul lor dreptul de deducere a TVA pentru achiziţiile făcute de la aceste persoane în perioada în care nu au avut cod de taxă. Astfel, în Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal se introduc dispoziţii procedurale legate de modul în care au acționat în perioada respectivă persoanele impozabile care au avut codul de TVA anulat, precum şi exemple pentru o aplicare unitară a noilor prevederi.

Titlul II – Impozitul pe profit

S-a soluţionat modul de aplicare a impozitului specific unor activităţi, reglementat de Legea nr. 170/2016. Astfel, persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit la data de 31 decembrie 2016 şi care desfăşoară ca activitate principală sau secundară activităţi specifice (hoteluri, restaurante, terase, baruri), altele decât cele care la data de 1 ianuarie 2017 îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 47 din Codul fiscal, vor aplica această lege.

Titlul III – Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

S-a stabilit neaplicarea prevederilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi de către societăţile plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor în cursul anului 2016, precum şi de către persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit care la data de 1 ianuarie 2017 îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 47 din Codul fiscal şi care desfăşoară ca activitate principală sau secundară activităţi specifice (hoteluri, restaurante, terase, baruri). Aceste persoane juridice aplică începând cu data de 1 ianuarie 2017 prevederile titlului III din Codul fiscal.

Totodată, ca urmare a modificării uneia dintre condiţiile de încadrare în categoria microîntreprinderilor, respectiv cea referitoare la limita veniturilor realizate în anul precedent, prin creşterea de la 100.000 euro la 500.000 euro, echivalentul în lei, sunt introduse precizări cu privire la aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor în cazul persoanelor juridice române plătitoare de impozit pe profit care la data de 31 decembrie 2016 au realizat venituri cuprinse între 100.001 şi 500.000 euro.

De asemenea, sunt introduse clarificări legate de menținerea, după data de 1 februarie 2017, a statutului de plătitor de impozit pe profit pentru microîntreprinderile care, potrivit art. 48 alin. (5) sau (5²) din Codul fiscal, au optat să aplice prevederile titlului II din acest act normativ, până la data de 31 ianuarie 2017 inclusiv, în condiţiile în care, conform acestor prevederi legale, opţiunea exprimată este definitivă, atâta timp cât pentru anul 2017 se menţine valoarea impusă de lege pentru capitalul social.

Ca urmare a modificării prevederilor referitoare la limita veniturilor realizate în anul precedent, respectiv prin creşterea de la 100.000 euro la 500.000 euro, sunt introduse precizări legate de verificarea condiției de încadrare a veniturilor în acest plafon, în cursul anului, de către persoanele juridice române care aplică sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor începând cu data de 1 februarie 2017.

Titlul IV – Impozitul pe venit

S-a clarificat modalitatea de aplicare a scutirii de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni, inclusiv cu timp parţial de lucru, cu un angajator persoană juridică română ce desfăşoară activităţi sezoniere dintre cele prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016, respectiv activităţi de alimentaţie şi de cazare, în cursul unui an. Astfel, se reglementează necesitatea identificării codurilor CAEN corespunzătoare activităţilor cu caracter sezonier desfășurate de angajator, precum şi definirea caracterului sezonier al unei activităţi.

Titlul V – Contribuţii sociale obligatorii

S-au corelat prevederile referitoare la bazele lunare de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale şi al contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, raportat la eliminarea dispoziţiilor privind plafonul maxim reprezentând valoarea a de cinci ori câștigul salarial mediu brut. Totodată, s-a soluţionat modul de încadrare a bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în plafonul minim stabilit la valoarea a 12 salarii minime brute pe ţară, în sensul în care se au în vedere veniturile din salarii sau asimilate salariilor, veniturile din investiţii şi/sau din alte surse. În acelaşi timp, s-au introdus prevederi prin care se clarifică determinarea bazei de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în cazul veniturilor din dividende, aceasta fiind formată din valoarea lor totală.

Titlul VI – Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi

Se abrogă normele metodologice care conțin prevederi referitoare la declaraţia informativă privind impozitul reţinut pentru veniturile cu regim de reţinere la sursă/veniturile scutite, pe beneficiari de venit, depusă de plătitorii de venituri, întrucât acest formular a fost aprobat prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.695/2016 pentru aprobarea formularelor privind definitivarea impozitului anual pe venit şi a contribuţiilor sociale datorate de persoanele fizice.

Titlul VII – TVA

Prin modificarea pct. 4 alin. (7) din normele metodologice de aplicare a Codului fiscal se propune ca numai în cazul bunurilor imobile deţinute în devălmășie de o familie eventualele obligaţii privind TVA pentru vânzarea acestor bunuri să îi revină unuia dintre soți. Această modificare este necesară pentru că doar în situaţia în care nu se poate stabili cota-parte ce îi revine fiecăruia dintre soţi unul dintre aceştia va îndeplini eventualele obligaţii privind TVA în cazul vânzării. Atunci când soții deţin cote-părţi din bunul imobil, fiecare dintre ei se consideră că efectuează o livrare şi aplică regimul TVA corespunzător.

Totodată, se introduc dispoziţii procedurale cu privire la aplicarea noului regim special forfetar pentru agricultori, introdus prin OUG nr. 84/2016 începând cu data de 1 ianuarie 2017. Normele delimitează sfera de aplicare a regimului special, transpunând prevederile anexelor VII şi VIII din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată. De asemenea, sunt prevăzute condiţiile în care beneficiarii vor putea deduce cota forfetară facturată de agricultorii care aplică regimul forfetar.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.024 din 28 martie 2017 privind modificarea anexelor nr. 1-5 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 560/2016 pentru aprobarea Procedurii de administrare şi monitorizare a contribuabililor mijlocii şi pentru modificarea unor prevederi referitoare la activitatea de administrare a contribuabililor mijlocii, publicat în Monitorul Oficial nr. 321/04.05.2017

• înregistrarea fiscală;
• administrarea grupului fiscal unic;
• obligaţiile declarative;
• soluţionarea deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare;
• solicitarea documentelor şi comunicarea acestora;
• procedura de plată a obligaţiilor fiscale;
• controlul fiscal;
• procedura de îndrumare şi asistenţă;
• procedura de executare silită.

(Copyright foto: pressmaster / 123RF Stock Photo)