Legislație comentată

Legislație comentată

Numărul 1, 16-22 ianuarie 2018  »  Curier legislativ

CECCAR
Conf. univ. dr. Radu Ciobanu

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.159 din 1 noiembrie 2017 pentru aprobarea Procedurii de soluţionare a cererilor de rambursare a taxei pe valoarea adăugată formulate de către persoane impozabile neînregistrate și care nu sunt obligate să se înregistreze în scopuri de TVA în România, nestabilite pe teritoriul Uniunii Europene, precum și pentru aprobarea modelului și conţinutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 892/14.11.2017

Prin acest ordin se aprobă procedura de soluţionare a cererilor de rambursare a TVA formulate de către persoane impozabile neînregistrate și care nu sunt obligate să se înregistreze în scopuri de taxă în România, nestabilite în UE. Totodată, se aprobă modelul și conţinutul formularului 313 „Cerere de rambursare pentru persoanele impozabile neînregistrate și care nu sunt obligate să se înregistreze în scopuri de TVA în România, nestabilite pe teritoriul Uniunii Europene”, precum și instrucţiunile de completare a acestuia.

Rambursarea TVA de către aceste persoane, potrivit dispoziţiilor art. 302 alin. (1) lit. b) și ale art. 314 alin. (11) din Codul fiscal, coroborate cu prevederile pct. 74 din titlul VII „Taxa pe valoarea adăugată” al Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, se face pe baza procedurii amintite. Astfel, persoana impozabilă trebuie să îndeplinească condiţiile de la pct. 74 alin. (1) din Normele metodologice și să își desemneze un reprezentant în România în scopul rambursării, potrivit pct. 74 alin. (5) din aceleași norme. Reprezentantul în scopul rambursării/Persoana impozabilă nestabilită în UE care utilizează regimul special pentru serviciile electronice, de telecomunicații, de radiodifuziune sau de televiziune prevăzut la art. 314 din Codul fiscal solicită rambursarea taxei prin completarea și depunerea formularului 313.

Sursa: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81 din 8 noiembrie 2017 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale, publicată în Monitorul Oficial nr. 895/15.11.2017

Conform prezentei ordonanțe de urgenţă, vânzarea cerealelor de către producătorii agricoli persoane fizice sau juridice, pe piaţa internă sau la export, se realizează pe baza contractelor de vânzare, al căror model se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, la propunerea Organizaţiei Interprofesionale „Cereale și Produse Derivate din România” (OICPDR), și a facturilor emise potrivit legii, iar în cazul persoanelor fizice care nu au obligaţia emiterii facturilor și care desfășoară activităţi economice conform prevederilor Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, a documentelor de valorificare reglementate de această lege.

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.780 din 13 octombrie 2017 pentru modificarea și completarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 664/2012 privind autorizarea și/sau înregistrarea entităţilor care desfășoară activităţi de schimb valutar pe teritoriul României, altele decât cele care fac obiectul supravegherii Băncii Naţionale a României, publicat în Monitorul Oficial nr. 898/15.11.2017

Potrivit acestui ordin, nu pot fi înfiinţate puncte de schimb valutar amplasate în garaje, chioșcuri, containere, alte construcţii similare, în locuri izolate, la etajele sau subsolurile clădirilor cu destinaţie de locuinţă și nici în spaţii fără acces public direct. Fac excepţie de la această regulă punctele de schimb valutar amplasate în chioşcuri, containere sau alte construcţii similare în punctele de trecere a frontierei. În situaţia în care punctul de schimb valutar propus urmează să fie organizat în spaţii situate în cadrul imobilelor cu destinaţia de locuinţă, spaţiul propus trebuie să se afle la parterul acestora și să îndeplinească cerinţele prevăzute de legislaţia în vigoare pentru organizarea activităţilor cu scop comercial în cadrul imobilelor cu destinaţia de locuinţă. Totodată, în cazul în care entităţile înființează mai multe puncte de schimb valutar la aceeași adresă, cererea de înregistrare a codului statistic se face pentru fiecare punct de schimb valutar în parte, cu specificarea amplasării acestuia faţă de anumite repere fixe existente la adresa la care se solicită autorizarea punctului de schimb valutar. În spaţiul punctului de schimb valutar pot funcționa mai multe ghișee ale aceleiași entităţi. În cazul caselor de schimb valutar, în spaţiul punctului de schimb valutar nu poate funcționa mai mult de o entitate și nu pot fi desfășurate alte activităţi, cu excepţia celor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) din OMFP nr. 664/2012, nici de entitatea autorizată și nici de alte persoane fizice ori juridice.

În situaţia în care o entitate decide încetarea definitivă a activităţii de schimb valutar, în toate punctele de schimb valutar organizate, depune la registratura Ministerului Finanţelor Publice, în atenţia direcției de specialitate, cererea de renunțare, însoţită de motivarea acestei decizii, cu identificarea expresă a tuturor punctelor de schimb valutar care fac obiectul cererii de renunțare, codurile statistice și autorizația emisă în favoarea acesteia, în original. Decizia Comisiei de autorizare a activităţii de schimb valutar referitoare la revocare i se comunică entităţii solicitante, iar originalul autorizației care face obiectul deciziei, purtând menţiunea „Revocat la cerere începând cu data comunicării”, se păstrează la direcția de specialitate din cadrul MFP. La data comunicării deciziei devin invalide și codurile statistice aferente punctelor de schimb valutar în cauză.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.077 din 27 octombrie 2017 pentru aprobarea formularului tipizat „Proces-verbal de constatare și sancţionare a contravențiilor” utilizat de personalul din activitatea de informaţii fiscale, împuternicit de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, publicat în Monitorul Oficial nr. 901/16.11.2017

Ordinul aprobă caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare şi de păstrare a formularului „Proces-verbal de constatare și sancţionare a contravențiilor”.

Sursa: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82 din 8 noiembrie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 902/16.11.2017

Conform prezentei ordonanțe de urgenţă, începând cu data de 1 iulie 2018, valoarea punctului de pensie se majorează cu 10% și este de 1.100 lei, iar în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2018, nivelul indemnizației sociale pentru pensionari este de 640 lei. Totodată, prin modificarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2018, cota de contribuţie la fondul de pensii este de 3,75%.

Cea mai importantă reglementare a OUG nr. 82/2017 se referă la introducerea obligativității negocierii contractelor individuale de muncă pentru toţi salariaţii din România, având în vedere modificările aduse de OUG nr. 79/2017 la Codul fiscal, prin care s-a făcut transferul contribuţiilor sociale (CAS și CASS) din sarcina angajatorului în cea a angajatului. Ca urmare a acestei reașezări fiscale, OUG nr. 82/2017 le impune angajatorilor să organizeze întâlniri cu reprezentanții angajaţilor în perioada 20 noiembrie – 20 decembrie 2017.

Conform prezentei ordonanţe, prin derogare de la dispoziţiile art. 129 alin. (1) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care stipulează că negocierea colectivă este obligatorie numai la nivel de unitate, cu excepţia cazului în care unitatea are mai puţin de 21 de angajaţi, se introduce obligaţia pentru toate unităţile, indiferent de numărul de angajaţi, care nu au contract/acord colectiv de muncă de a iniția negocieri colective, în scopul punerii în aplicare a prevederilor OUG nr. 79/2017.

De asemenea, potrivit OUG nr. 82/2017, prin derogare de la prevederile art. 129 alin. (3) și (5) din Legea nr. 62/2011, pentru punerea în aplicare a OUG nr. 79/2017 este obligatorie negocierea colectivă a actelor adiționale la contractele şi acordurile colective de muncă în vigoare. Totuși, în unităţile în care nu există sindicat reprezentativ afiliat la o federație reprezentativă la sectorul de activitate, la negocierea contractelor/acordurilor colective de muncă sau a actelor adiţionale, după caz, pot participa reprezentanţi ai federației sindicale, în baza mandatului sindicatului, împreună cu reprezentanții salariaţilor.

Sursa: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83 din 15 noiembrie 2017 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 905/17.11.2017

Ordonanţa de urgenţă aduce a doua rectificare a bugetului de stat din acest an. Conform notei de fundamentare, analiza rezultatelor bugetare pe perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2017 a scos în evidenţă un deficit de 6,8 miliarde lei, respectiv 0,81% din PIB, faţă de deficitul de 3,7 miliarde lei, respectiv 0,49% din PIB, înregistrat pentru aceeaşi perioadă în anul 2016. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 180,4 miliarde lei, reprezentând 21,6% din PIB, au fost cu 8,8% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cu alte cuvinte, avem o creștere economică nominală de 8,8% în trimestrul III al anului curent.

De asemenea, s-au înregistrat creșteri faţă de anul trecut la încasările din contribuţiile sociale (cu 16,1%), din impozitul pe salarii și venit (cu 9,1%) și din veniturile nefiscale (cu 17,4%). Încasările din impozite și taxe pe proprietate au scăzut cu 12,1% faţă de perioada similară din 2016, reducerea fiind determinată, în principal, de eliminarea de la data de 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcţii speciale.

Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 804 din 8 noiembrie 2017 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 907/20.11.2017

Prin acest act normativ se introduc cerinţe tehnice noi pentru casele de marcat electronice şi elemente noi pentru bonul fiscal, care vor deveni obligatorii începând cu anul 2018. Cele mai importante modificări se referă la următoarele:
  • Aparatul de marcat electronic trebuie să conțină un modul fiscal propriu.
  • Termenul de valabilitate a autorizației de distribuţie a aparatelor de marcat electronice fiscale a fost mărit de la trei la cinci ani.
  • Bonul fiscal va avea ca elemente obligatorii şi codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului, unitatea de măsură şi modalitatea de plată.

Totodată, au fost definite substitutele de numerar, prin această sintagmă înţelegându-se bonurile de valoare acordate potrivit legii, de tipul tichetelor de masă, voucherelor de vacanţă, tichetelor cadou şi tichetelor de creșă, tichetelor sociale, tichetului Rabla şi altele asemenea.

O altă modificare constă în definirea noțiunii de comerţ ocazional, ca fiind actele de comerţ cu caracter întâmplător, efectuate pe durată limitată de timp cu ocazia unor târguri, saloane, sărbători cu caracter laic, expoziţii cu vânzare, precum şi livrările de bunuri către propriii angajaţi pentru uzul propriu.

De asemenea, a fost introdusă în sarcina distribuitorului autorizat obligaţia de a întocmi şi actualiza lista unităţilor acreditate pentru comercializare şi/sau service, pentru fiecare tip/model de aparat pentru care a obţinut aviz/autorizaţie, iar aparatele de marcat electronice fiscale dotate cu jurnal electronic au fost descrise ca fiind case de marcat care au un hardware dedicat ce integrează un modul fiscal controlat de un program de control şi un program de aplicație care asigură un set fix de funcţii de operare şi permite lucrul cu o bază de date proprie şi una sau mai multe interfețe pentru comunicație sau salvare externă.

Reamintim că etapizarea procesului de înlocuire a aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu role-jurnal pe suport hârtie cu cele echipate cu jurnal electronic se face astfel:
  • autorizarea de către Comisia de autorizare a distribuitorilor pentru aparate de marcat electronice fiscale avizate tehnic numai a aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic– începând cu 1 aprilie 2018;
  • interzicerea comercializării aparatelor de marcat electronice fiscale cu rolă-jurnal – începând cu 1 august 2018;
  • impunerea operatorilor economici care au calitatea de contribuabili mari, respectiv mijlocii de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic – începând cu 1 iunie 2018;
  • impunerea operatorilor economici care au calitatea de contribuabili mici de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic – începând cu 1 august 2018.

Sursa: Legea nr. 216 din 17 noiembrie 2017 pentru completarea articolului 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 908/20.11.2017

Conform acestei legi, persoanele ale căror drepturi de pensie anticipată parţială s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011 – 16 iulie 2016 beneficiază de recalcularea pensiei. Recalcularea se face la cererea persoanei interesate, iar drepturile de pensie recalculate se cuvin și se plătesc începând cu luna următoare înregistrării acesteia la casa teritorială de pensii în evidențele căreia se află dosarul de pensie al solicitantului.

Sursa: Legea nr. 217 din 17 noiembrie 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 908/20.11.2017

Prezentul act normativ modifică art. 114 din Legea nr. 263/2010, plata pensiei suspendându-se începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
  • Pensionarul beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b) sau pct. II din Legea nr. 263/2010.
  • Pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaș prevăzut la art. 84 lit. c) ori la art. 86 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacităţii de Muncă sau a centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă.
  • Pensionarul de invaliditate de gradul I sau II, precum și pensionarii urmași încadraţi în gradul I sau II de invaliditate realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b) sau pct. II din aceeaşi lege.
  • Pensionarul de invaliditate de gradul III, precum și copilul pensionar de urmaș încadrat în gradul III de invaliditate realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b) sau pct. II din actul normativ amintit, depășind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv.
  • Soţul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, prevăzut la art. 86-88, realizează venituri lunare mai mari de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b) sau pct. II din lege.

O altă modificare vizează persoanele care pot cumula pensia cu venituri realizate din activităţi dependente, așa cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora. Astfel, pe lângă pensionarii pentru limită de vârstă, nevăzători, pensionarii de invaliditate de gradul III, precum şi copiii pensionari de urmaş încadraţi în gradul III de invaliditate și copiii pensionari de urmaş, s-a introdus și categoria pensionarilor care realizează venituri în calitate de consilieri locali sau județeni.

De asemenea, în sistemul public de pensii pot cumula pensia cu venituri obţinute din activităţi dependente, indiferent de nivelul acestora, cu excepţia celor realizate din situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b) sau pct. II din Legea nr. 263/2010, și următoarele categorii de pensionari:
  • pensionarii de invaliditate de gradul I sau II, precum și pensionarii de urmaș încadraţi în gradul I sau II de invaliditate;
  • pensionarii de invaliditate de gradul III, precum și copiii pensionari de urmaș încadraţi în gradul III de invaliditate;
  • pensionarii beneficiari ai unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate parţiale;
  • soţul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș.

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.998 din 15 noiembrie 2017 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 246/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea și completarea ordinului de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) și a ordinului de plată multiplu electronic (OPME), publicat în Monitorul Oficial nr. 919/23.11.2017

Prin acest ordin se aprobă Normele metodologice privind utilizarea și completarea ordinului de plată pentru Trezoreria Statului și a ordinului de plată multiplu electronic.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.289 din 16 noiembrie 2017 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.846/2015 pentru aprobarea procedurilor de aplicare a art. 92 din Codul de procedură fiscală, precum și pentru aprobarea modelului și conţinutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 929/27.11.2017

Actul normativ enumeră, în sensul procedurii privind declararea contribuabililor inactivi, potrivit art. 92 alin. (1) lit. a) şi d)-g) din Codul de procedură fiscală, formularele pentru nedepunerea cărora se poate declara inactivitatea fiscală:
  • 100 „Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”;
  • 101 „Declaraţie privind impozitul pe profit”;
  • 112 „Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”;
  • 300 „Decont de taxă pe valoarea adăugată”;
  • 301 „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;
  • 390 VIES „Declaraţie recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare de bunuri”;
  • 394 „Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional”.
Pentru a fi declaraţi inactivi, în sensul procedurii de verificare a contribuabililor care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 92 alin. (1) lit. b)-g) din Codul de procedură fiscală, contribuabilii persoane juridice sau orice entităţi fără personalitate juridică trebuie să se afle în una dintre următoarele situaţii:
  • se sustrag controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;
  • organul fiscal central constată că nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat;
  • inactivitatea temporară este înscrisă la registrul comerţului;
  • durata de funcţionare a societăţii este expirată;
  • societatea nu mai are organe statutare;
  • durata deţinerii spațiului cu destinaţia de sediu social este expirată.

Sursa: Ordinul ministrului muncii şi justiției sociale nr. 1.852 din 25 octombrie 2017 pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul II al anului 2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 935/27.11.2017

Pentru semestrul II al anului 2017, începând cu luna noiembrie, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăși cuantumul de 15,09 lei.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.300 din 16 noiembrie 2017 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.011/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare, la cerere, în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 316 alin. (12) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru aprobarea modelului și conţinutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 938/28.11.2017

Prin acest ordin a fost modificată procedura de reînregistrare în scopuri de taxă ca urmare a anulării din oficiu de către ANAF a codului de TVA, pentru a se pune de acord cu ultimele modificări ale Codului fiscal.

De asemenea, au fost modificate următoarele formulare:
  • Referat privind soluţionarea cererii de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată depuse în temeiul art. 316 alin. (12) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal;
  • Cerere de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, potrivit art. 316 alin. (12) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cod 099;
  • Decizie privind respingerea Cererii de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 316 alin. (12) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 846 din 29 noiembrie 2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial nr. 950/29.11.2017

Începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 de ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră.




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.