Sursa: Legea nr. 60 din 15 aprilie 2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/ 2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 296/17.04.2019

Prin prezenta lege a fost introdus un nou articol în Codul fiscal, art. 274¹, prin care se reglementează regimul cupoanelor valorice (voucherelor). Vor exista astfel, din punctul de vedere al TVA, două tipuri de cupoane valorice:

• cupon valoric cu utilizare unică, în cazul căruia locul livrării bunurilor/prestării serviciilor şi taxa pe valoarea adăugată datorată sunt cunoscute în momentul emiterii sale. Fiecare transfer al unui cupon valoric cu utilizare unică efectuat de o persoană impozabilă care acţionează în nume propriu se consideră a fi o livrare a bunurilor/prestare a serviciilor la care se referă acesta (se colectează TVA). Predarea efectivă a bunurilor/prestarea efectivă a serviciilor în schimbul cuponului nu se consideră a fi o tranzacţie independentă (nu se colectează TVA) decât doar, eventual, pentru partea neacoperită de cupon;
• cupon valoric cu utilizări multiple, reprezentând un cupon valoric, altul decât cel cu utilizare unică. Predarea efectivă a bunurilor/prestarea efectivă a serviciilor în schimbul unui cupon valoric cu utilizări multiple intră în sfera taxei pe valoarea adăugată (se colectează TVA), în timp ce fiecare transfer anterior al respectivului cupon valoric nu intră în sfera taxei (nu se colectează TVA).

Altă modificare a legii are în vedere noţiunea de servicii comunicate electronic. Astfel, serviciile furnizate pe cale electronică se regăsesc în anexa II la Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată şi sunt exemplificate la art. 7 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, acestea incluzând următoarele:

• găzduirea şi construirea de site-uri de internet, mentenanţa la distanţă a echipamentelor şi programelor software;
• furnizarea şi actualizarea de software;
• furnizarea de texte, imagini şi baze de date;
• furnizarea de jocuri, filme, muzică, jocuri de noroc, pariuri;
• emisiuni sportive, politice, culturale, ştiinţifice, de divertisment;
• serviciile de învăţământ la distanţă.

Locul de prestare a serviciilor de radiodifuziune şi a celor comunicate electronic este domiciliul beneficiarului în cazul în care acesta este considerat o persoană impozabilă. Reglementarea o regăsim la art. 278 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal. Astfel, se folosește cota de TVA din ţara unde se află beneficiarul persoană impozabilă, având obligaţia de a plăti taxa pe valoarea adăugată respectivă în acea ţară. Reglementarea se aplică la depășirea unui plafon cumulat de 10.000 de euro pe an. 

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.086 din 17 aprilie 2019 privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 819/2019 pentru aprobarea Procedurii privind organizarea Registrului entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, precum şi a modelului şi conţinutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 303/18.04.2019 

Legea nr. 30/2019 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare a adus modificări Codului fiscal și a introdus noi reglementări în ceea ce privește acordarea facilităţilor fiscale plătitorilor de impozit pe profit şi de impozit pe veniturile microîntreprinderilor ca urmare a faptului că au realizat sponsorizări.

În acest moment, societăţile plătitoare de impozit pe profit pot scădea din impozitul pe profit datorat cheltuielile cu sponsorizarea în limita minimă dintre 5‰ din cifra de afaceri și 20% din impozitul pe profit datorat, indiferent cine este entitatea nonprofit sau unitatea de cult beneficiară. Microîntreprinderile pot scădea din impozitul pe venit datorat cheltuielile cu sponsorizarea în limita a 20% din valoarea impozitului dacă beneficiarii sponsorizării sunt entități nonprofit sau unități de cult care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat.

Începând cu data de 1 aprilie 2019, conform Legii nr. 30/2019, sponsorizările efectuate de plătitorii de impozit pe profit şi de impozit pe veniturile microîntreprinderilor către entități nonprofit sau unități de cult vor putea fi scăzute din impozitele datorate doar dacă beneficiarii sumelor sunt înscriși în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Prin Ordinul preşedintelui ANAF nr. 819/2019 se reglementează procedura privind organizarea acestui registru şi formularele specifice înregistrării.

Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale se organizează de ANAF şi se afișează pe site-ul instituţiei, www.anaf.ro.

Pentru a putea fi înscrisă în registru, entitatea nonprofit sau unitatea de cult beneficiară trebuie să îndeplinească, la data depunerii cererii, următoarele condiții:

• să desfăşoară activitate în domeniul pentru care a fost constituită, pe baza declarației pe propria răspundere;
• să își fi îndeplinit toate obligațiile fiscale declarative prevăzute de lege;
• să nu aibă obligații fiscale restante la bugetul general consolidat mai vechi de 90 de zile;
• să fi depus situațiile financiare anuale, prevăzute de lege;
• să nu fi fost declarată inactivă, potrivit art. 92 din Codul de procedură fiscală.

Înscrierea în registru se solicită prin depunerea formularului 163 „Cerere de înscriere/radiere în/din Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale”. Cererea se completează cu ajutorul aplicației informatice afișate pe site-ul ANAF și se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanță. Împreună cu aceasta, entitatea/unitatea de cult depune și certificatele de atestare fiscală eliberate de organele fiscale locale în a căror evidență este înregistrată ca plătitor de impozite și taxe locale.

Conform Ordinului preşedintelui ANAF nr. 1.086/2019, cererea de înscriere se va soluționa de organul fiscal în maximum cinci zile de la depunere (anterior termenul era de 10 zile, potrivit Ordinului preşedintelui ANAF nr. 819/2019). Compartimentul de specialitate va solicita compartimentului cu atribuţii în domeniul organizării evidenței pe plătitori informații privind eventualele obligații fiscale restante ale solicitantului cel târziu în ziua următoare depunerii cererii (anterior termenul era de două zile, potrivit aceluiaşi ordin). Cel din urmă va transmite răspunsul în maximum o zi de la solicitare (anterior termenul era de două zile, conform actului normativ amintit). Entitatea/unitatea de cult care îndeplineşte condițiile va fi înscrisă în registru cu data aprobării deciziei (anterior era cu data comunicării deciziei).

Sursa: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26 din 18 aprilie 2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 309/19.04.2019 

Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, o persoană nu putea presta activităţi în regim zilier mai mult de 120 de zile în decursul unui an calendaristic, indiferent de numărul de beneficiari, cu excepţia zilierilor care desfăşoară activităţi în domeniul creşterii animalelor în sistem extensiv prin pășunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activități sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităților acreditate, precum şi în domeniul viticol, pentru aceştia perioada fiind de 180 de zile în decursul unui an calendaristic.

În conformitate cu acelaşi act normativ, beneficiarul nu putea folosi o persoană mai mult de 25 de zile calendaristice în mod continuu în activitățile de tip zilier. Dacă activitatea depusă de zilier necesita o perioadă mai mare de 25 de zile, acesta putea fi utilizat pe bază de contract de muncă pe perioadă determinată.

Totodată, prin OUG nr. 114/2018 au rămas doar trei sectoare de activitate în care se puteau folosi zilierii. Astfel, munca necalificată cu caracter ocazional se putea presta în următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităților din economia națională, actualizată:

• agricultură, vânătoare şi servicii anexe – diviziunea 01;
• silvicultură, cu excepția exploatării forestiere – diviziunea 02;
• pescuit şi acvacultură – diviziunea 03.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2019 se modifică din nou dispoziţiile Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În primul rând, niciun zilier nu poate presta activități pentru acelaşi beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic, cu excepția celor care desfăşoară activități în domeniul agriculturii, creşterii animalelor în sistem extensiv prin pășunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activități sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităților acreditate, precum şi în domeniul viticol. În cazul acestora, perioada nu poate depăşi 180 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic.

Remunerația primită de zilier pentru activitatea prestată este supusă impozitului pe venit (10%), conform prevederilor Codului fiscal. Calculul, plata şi declararea impozitului pe venit sunt în sarcina beneficiarului.

Ca noutate, pentru veniturile realizate din activitatea prestată de zilieri se datorează contribuția de asigurări sociale, conform Codului fiscal, atribuindu-i-se zilierului calitatea de asigurat în sistemul public de pensii. Calculul, plata şi declararea CAS sunt în sarcina beneficiarului.

Pentru remunerația primită de zilier nu se datorează CASS și, prin urmare, activitatea desfăşurată în condițiile prezentei legi nu îi conferă acestuia calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate, el putându-se asigura opțional potrivit prevederilor art. 180 din Codul fiscal. De asemenea, activitatea derulată nu îi conferă zilierului calitatea de asigurat în sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. În situația producerii unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, beneficiarul este obligat să asigure plata cheltuielilor aferente îngrijirilor medicale necesare.

Totodată, pentru remunerația plătită zilierilor, beneficiarul nu datorează contribuția asiguratorie pentru muncă.

O altă modificare importantă constă în faptul că au fost introduse următoarele domenii în care pot activa zilierii:

• activități de organizare a expozițiilor, târgurilor şi congreselor – grupa 823;
• publicitate – grupa 731;
• activități de interpretare artistică – spectacole – clasa 9001, activități-suport pentru interpretarea artistică – spectacole – clasa 9002 şi activități de gestionare a sălilor de spectacole – clasa 9004;
• creşterea şi reproducția animalelor semidomesticite şi a altor animale – clasa 0149;
• activități de alimentație (catering) pentru evenimente – diviziunea 5621;
• activități de întreținere peisagistică – plantarea, îngrijirea şi întreținerea de parcuri şi grădini, cu excepția facilității de locuit particulare – clasa 8130;
• restaurante – clasa 5610;
• baruri şi alte activități de servire a băuturilor – clasa 5630;
• activități ale grădinilor zoologice, botanice şi ale rezervațiilor naturale – clasa 9140.

Codul fiscal a fost modificat şi completat cu următoarele reglementări principale:

✔ Remunerația brută primită pentru activitatea prestată de zilieri a fost inclusă în baza de calcul pentru contribuția de asigurări sociale.

✔ A fost introdusă o nouă categorie de persoane fizice care pot opta pentru plata CASS, respectiv persoanele fizice care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 155, pentru care nu se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate.

La data de 20 decembrie 2019 se înființează Registrul electronic de evidență a zilierilor, ca singura modalitate de transmitere a datelor privind evidența acestora. Sistemul informatic aferent registrului se achiziționează de Inspecția Muncii, în condițiile legii.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.080 din 16 aprilie 2019 pentru stabilirea competenței privind preluarea şi valorificarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului, a modului de constituire a comisiilor privind activitatea de valorificare, precum şi a unor măsuri privind preluarea activității de valorificare a bunurilor intrate în proprietatea privată a statului în materie civilă, publicat în Monitorul Oficial nr. 312/22.04.2019 

Ordinul reglementează modul şi condițiile de valorificare a bunurilor intrate în proprietatea privată a statului, prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 14/2007, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Bunurile de orice fel intrate în proprietatea privată a statului, aflate pe teritoriul României, se valorifică de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin organele de valorificare abilitate. Bunurile intrate în proprietatea privată a statului care nu se află pe teritoriul ţării noastre se valorifică de către Ministerul Afacerilor Externe.

Prin Ordinul preşedintelui ANAF nr. 1.080/2019 sunt stabilite organele de valorificare a bunurilor din subordinea acestei instituţii. Organul de valorificare va fi Direcția operativă de valorificare bunuri confiscate din cadrul Direcției generale executări silite cazuri speciale, prin structurile sale teritoriale:

• Serviciul de valorificare sentințe penale Bucureşti, cu atribuții în domeniul valorificării bunurilor intrate în proprietatea privată a statului, ca urmare a confiscării dispuse prin hotărâri judecătorești definitive pronunțate în materie penală;
• Serviciul de valorificare bunuri Bucureşti, cu atribuții în domeniul valorificării bunurilor intrate în proprietatea privată a statului în materie civilă;
• serviciile teritoriale de valorificare bunuri nr. 1-7, în cadrul cărora sunt organizate:
  –  compartimentele județene de valorificare bunuri, cu atribuții în domeniul valorificării bunurilor intrate în proprietatea privată a statului în materie civilă;
  –  compartimentele regionale de valorificare bunuri confiscate în materie penală care au atribuții în domeniul valorificării bunurilor intrate în proprietatea privată a statului, ca urmare a confiscării dispuse prin hotărâri judecătorești definitive pronunțate în materie penală.

Aşadar, administrațiile județene ale finanțelor publice nu mai sunt organe de valorificare a bunurilor confiscate, această activitate fiind preluată de centrala ANAF şi urmând a fi desfăşurată prin compartimentele organizate la nivelul fiecărui județ.

Actul normativ reglementează totodată modul în care se preiau bunurile confiscate de la deținătorii lor, precum şi modalitatea de evaluare şi valorificare a acestora.

Sursa: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31 din 14 mai 2019 privind acordarea unor facilități fiscale și pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare şi pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 403/23.05.2019. 

Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, termenul de plată a sumelor stabilite prin deciziile de impunere anuală pentru definitivarea contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice pentru perioada 2014-2017 este 30 iunie 2019.

Prezenta ordonanță de urgenţă aduce unele derogări de la aceste prevederi prin reglementarea unor termene de plată de 120 de zile, în funcție de data comunicării deciziei de impunere, astfel:

✔ Dacă decizia a fost comunicată între 15 martie 2019 inclusiv și data intrării în vigoare a ordonanței de urgență inclusiv, termenul de 120 de zile pentru plata sumelor se calculează de la data intrării în vigoare a actului normativ.

✔ Dacă decizia se comunică după data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, termenul de 120 de zile pentru plata sumelor se calculează de la data comunicării deciziei.

În mod corespunzător, s-a modificat termenul pentru plata anticipată și acordarea de bonificații pentru contribuabilii cărora le sunt comunicate decizii de impunere pentru definitivarea contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate după data de 15 martie 2019, luând în considerare faptul că aceștia au fost privați de dreptul legal de a beneficia de bonificația de 10% prin necomunicarea la timp a deciziilor respective.

Astfel, în cazul deciziilor de impunere anuală emise şi comunicate între 15 martie 2019 inclusiv și data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă inclusiv, se va acorda bonificaţia, cu condiţia achitării integrale a sumelor stabilite prin acele decizii în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ.

În cazul deciziilor comunicate după data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, bonificația se acordă dacă sumele sunt achitate integral în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziilor respective.

Totodată, conform prezentei ordonanțe de urgenţă, se anulează contribuția de asigurări sociale de sănătate, precum și obligațiile fiscale accesorii aferente, stabilite prin decizie de impunere emisă și comunicată contribuabilului, datorată de persoanele fizice pentru care baza de calcul al CASS a fost întregită la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară sau, după caz, la valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe ţară, pentru perioadele fiscale cuprinse între 1 iulie 2015 şi 31 decembrie 2017, potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sau Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

În cazul persoanelor fizice care nu au realizat venituri în perioada fiscală cuprinsă între 1 iulie 2015 și 31 decembrie 2017, pentru care baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate stabilită potrivit Legii nr. 571/2003 sau Legii nr. 227/2015 este salariul de bază minim brut pe ţară, CASS este de asemenea anulată.

Dispoziţiile acestui act normativ nu se aplică persoanelor fizice pentru care organul fiscal a emis decizie de impunere ca urmare a opțiunii acestora pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în conformitate cu prevederile art. 180 din Legea nr. 227/2015, astfel cum au fost modificate prin dispozițiile Legii nr. 112/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru reglementarea unor măsuri bugetare, respectiv fie lunar, pe o perioadă de cel puţin 12 luni consecutive, începând cu luna în care se depune declaraţia, fie la data la care accesează serviciile acordate de sistemul public de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii.

În materie de taxă pe valoarea adăugată, se reduce cota de TVA de la 9% la 5% pentru livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, bio, tradiționale, autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Livrarea acestor alimente va fi însoțită de copia documentului de recunoaștere/atestare/certificare eliberat de autoritatea competentă, cu excepția livrării efectuate către consumatorul final.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)