Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 829 din 23 februarie 2016 pentru aprobarea Normelor privind accesul operatorilor economici la aplicațiile EMCS-RO de control al mișcărilor cu produse accizabile în regim suspensiv de accize și de depunere online a declarațiilor privind situația achizițiilor și livrărilor de produse accizabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 179/10.03.2016

Ordinul are în vedere sistemul EMCS (Excise Movement and Control System – Sistemul de Control al Mișcărilor cu Produse Accizabile), care este utilizat în toate statele membre ale UE și permite depunerea documentului administrativ în format electronic (e-DA), urmărirea mișcărilor și închiderea operațiunilor cu produse accizabile în regim suspensiv de accize, precum și depunerea online a declarațiilor privind situația achizițiilor și livrărilor de produse accizabile.

Accesul la aplicațiile EMCS-RO se poate face de către operatorii economici autorizați să desfășoare operațiuni cu produse accizabile în regim suspensiv de accize, precum și pentru depunerea online a declarațiilor privind situația achizițiilor și livrărilor de produse accizabile, în calitate de: antrepozitar, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat sau utilizator final.

• conectarea securizată la o interfață web a EMCS-RO Mișcări și EMCS-RO Stocuri (soluția de conectare DTI – Direct Trader Input);
• schimbul securizat de date între aplicațiile operatorilor economici și aplicația EMCS-RO Mișcări (soluția de conectare EDI – Exchange Data Interface).

Ordinul reglementează în detaliu procedura de acces la aceste aplicații.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 952 din 8 martie 2016 pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.744/2015 privind stabilirea cazurilor speciale de executare silită, precum și a structurilor abilitate cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii și efectuarea procedurii de executare silită, publicat în Monitorul Oficial nr. 186/11.03.2016

Conform acestui act normativ, la nivelul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice, Serviciul executări silite cazuri speciale este structura abilitată cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii și efectuarea procedurii de executare silită în cazurile speciale, cu excepția comunicării somațiilor și înființării popririlor bancare, care se vor realiza de către organele fiscale centrale competente în administrarea debitorilor respectivi.

• comunicarea somației către contribuabil;
• înființarea popririi bancare;
• calculul obligațiilor fiscale accesorii;
• stingerea efectuată asupra creanțelor bugetare.

Sursa: Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 319 din 4 martie 2016 pentru aprobarea condițiilor privind distrugerea în antrepozitul fiscal a produselor accizabile care nu au fost eliberate pentru consum, publicat în Monitorul Oficial nr. 203/18.03.2016

În conformitate cu prevederile art. 340 alin. (10) din Codul fiscal, distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile aflate sub regim suspensiv de accize, inclusiv dintr-o cauză ce ține de natura produselor sau ca urmare a unui caz fortuit ori de forță majoră sau ca o consecință a autorizării de către autoritatea competentă, nu este considerată eliberare pentru consum.

Distrugerea este datorată unui caz fortuit atunci când aceasta este rezultatul unui eveniment care nu putea fi prevăzut și nici împiedicat de către cel care ar fi fost chemat să răspundă dacă evenimentul nu s-ar fi produs, așa cum este prevăzut la art. 1.351 alin. (3) din Codul civil. Distrugerea este datorată unei cauze de forță majoră atunci când aceasta este rezultatul unui eveniment extrem, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil, potrivit art. 1.351 alin. (2) din același act normativ.

Ordinul este dat în aplicarea art. 101 alin. (4) din Codul de procedură fiscală, potrivit căruia, în caz de inactivitate temporară sau în cazul obligațiilor de declarare a unor venituri care, potrivit legii, sunt scutite la plata impozitului pe venit, organul fiscal central poate aproba, la cererea contribuabilului/plătitorului, alte termene sau condiții de depunere a declarațiilor fiscale, în funcție de necesitățile administrării obligațiilor fiscale.

Regimul de declarare derogatoriu poate fi aprobat pentru perioade mai mari de 12 luni, dar nu mai mult de trei ani consecutivi.

• să nu desfășoare niciun fel de activitate;
• să nu obțină venituri din exploatare, venituri financiare, venituri extraordinare și/sau alte elemente similare veniturilor;
• să nu dispună de personal angajat și să nu plătească venituri cu regim de reținere la sursă a impozitului;
• să figureze în evidența fiscală cu toate obligațiile declarative și de plată îndeplinite;
• să nu aibă în curs de soluționare un decont cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare sau o cerere de restituire a impozitelor și taxelor;
• să nu facă obiectul unei inspecții fiscale în desfășurare;
• să nu fie înscriși în lista contribuabililor inactivi fiscal, cu excepția situației de la art. 92 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură fiscală;
• inactivitatea temporară să fie înscrisă în registrul comerțului (pentru persoanele înscrise în acest registru), respectiv la organizațiile profesionale care au eliberat documentele de funcționare.

Regimul de declarare derogatoriu se solicită de contribuabili prin depunerea unei cereri la organul fiscal, care va fi soluționată de acesta în termen de 45 de zile.

• formularul 100 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat”;
• formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;
• formularul 112 „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”;
• formularul 120 „Decont privind accizele”;
• formularul 300 „Decont de taxă pe valoarea adăugată”.

Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 159 din 11 martie 2016 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 208/21.03.2016

➔ Impozitul pe venit

Referitor la impozitul pe venit, s-au adus clarificări cu privire la excluderea de la evaluare a avantajelor sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cotă de 50%, conform art. 25 alin. (3) lit. l) din Codul fiscal și pentru care sunt aplicabile prevederile art. 68 alin. (7) lit. k) din Codul fiscal. Potrivit art. 76 alin. (4) lit. ț) din același act normativ, acestea reprezintă avantaje neimpozabile pentru persoanele fizice beneficiare.

Totodată, au fost corelate denumirile tipurilor de venituri neimpozabile reprezentând contravaloarea alimentației de protecție și a materialelor igienico-sanitare cu Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările și completările ulterioare, în baza căreia sunt acordate aceste drepturi, pentru a corespunde cu noile reglementări din legislația specifică.

➔ Taxa pe valoarea adăugată

În ceea ce privește TVA, au fost completate exemplele date în aplicarea art. 271 – Prestarea de servicii, astfel încât să rezulte că punerea gratuită la dispoziția altei persoane a unor bunuri este legată de activitatea economică a persoanei impozabile și în situația în care persoana la dispoziția căreia sunt puse bunurile respective are calitatea de furnizor de bunuri.

S-au adus clarificări cu privire la momentul la care intervine faptul generator de taxă în cazul unor servicii de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct și superficia, asupra unui bun imobil, în situația în care nici contractul nu prevede un termen de plată și nici pe factura emisă pentru astfel de servicii nu este înscris un termen-limită pentru efectuarea plății.

În același timp, au fost aduse precizări privind regimul aplicabil în situația cartelelor preplătite care pot fi utilizate pentru mai multe scopuri și pentru care nu se pot determina momentul utilizării creditului și destinația acestuia, în sensul că ele sunt tratate similar cartelelor preplătite care pot fi utilizate numai pentru servicii de telecomunicații. De asemenea, se consideră că o persoană care vinde un voucher cu scop multiplu fără să efectueze și livrarea de bunuri/prestarea de servicii în schimbul acestuia realizează tranzacții cu mijloace de plată, iar sumele încasate din vânzarea voucherului nu reprezintă contravaloarea unor operațiuni în sfera de aplicare a TVA.

A fost explicitată și situația în care contrapartida pentru anumite livrări sau prestări este stabilită prin lege, licitație, hotărâre a instanței sau alte situații similare, fără nicio mențiune referitoare la TVA, astfel încât să rezulte cu claritate că și în această situație se consideră că taxa este inclusă în contrapartida livrărilor sau prestărilor.

O altă modificare se referă la faptul că întreprinderile mici care se înregistrează în scopuri de TVA au dreptul să ajusteze taxa conform prevederilor pct. 83 și 84 din norme, indiferent dacă se înregistrează la depășirea plafonului de scutire sau prin opțiune, în primul decont depus după înregistrare sau într-un decont ulterior.

De asemenea, a fost introdus un exemplu pentru situația în care o parte dintre bunurile rezultate în urma unei asocieri sunt distribuite către membri, respectiv s-a clarificat faptul că o astfel de distribuire reprezintă din punct de vedere al TVA o livrare de bunuri cu plată în sfera TVA.

➔ Accize

În ceea ce privește accizele, se clarifică faptul că autoritatea fiscală teritorială execută garanția în situația în care operatorii economici înregistrează întârzieri la plata accizelor care depășesc termenul legal și la plata altor obligații fiscale restante de natura celor administrate de ANAF cu mai mult de 30 de zile față de termenul legal de plată.

Totodată, se menționează că în toate situațiile în care autorizarea/reautorizarea operatorilor economici intră în competența comisiei, certificatul de atestare fiscală se obține de autoritatea fiscală centrală – direcția de specialitate care asigură secretariatul comisiei, direct de la organul fiscal competent din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, potrivit procedurii stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice, iar datele cu privire la cazierul fiscal se obțin tot de autoritatea fiscală centrală – direcția de specialitate care asigură secretariatul comisiei, prin accesul direct la baza de date privind cazierul fiscal național, gestionat de Agenția Națională de Administrare Fiscală.

În același timp, se elimină obligația destinatarului înregistrat de a depune situația lunară centralizatoare a livrărilor de produse accizabile la autoritatea vamală teritorială în raza căreia își are sediul social, dat fiind faptul că numai achizițiile sunt efectuate în regim de accize, livrările având ca obiect produse accizabile pentru care accizele au fost percepute.

➔ Impozite și taxe locale

A fost lămurită sintagma „ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele fiscale”, în sensul că nu mai este necesară depunerea rapoartelor de evaluare în cazul rapoartelor de reevaluare întocmite în intervalul 2013-2014.

Totodată, au fost aduse clarificări în ceea ce privește încadrarea clădirilor proprietatea persoanelor fizice, care au destinație mixtă, referitor la modul de calcul al impozitului, respectiv ca pentru o clădire rezidențială sau nerezidențială, după caz.

Conform prevederilor art. 465 alin. (21) din Codul fiscal, în cazul terenurilor situate în intravilan, suprafața de 400 m2 aferentă suprafețelor înregistrate în registrul agricol la altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții se impozitează o singură dată din suprafețele acestor terenuri, evidențiate în ordine descrescătoare. Sunt exemplificate și situații privind calculul impozitului pe teren pentru terenurile situate în intravilan într-o unitate administrativ-teritorială.

Totodată, s-a realizat corelarea normelor metodologice cu prevederile Codului fiscal în ceea ce privește contractele de concesiune, închiriere, dare în administrare sau în folosință care se referă la perioade mai mici de o lună.

De asemenea, se prevede că documentele translative ale dreptului de proprietate asupra mijloacelor de transport încheiate anterior datei de 31 ianuarie 2016 se utilizează și după această dată în relația cu autoritățile/instituțiile/serviciile publice centrale sau locale, după caz.

Sursa: Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 378 din 17 martie 2016 pentru modificarea și completarea Procedurii de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilități fiscale în cazul creanțelor administrate de către organul fiscal central, aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.831/2015, publicat în Monitorul Oficial nr. 219/24.03.2016

Potrivit acestui act normativ, obligațiile de plată accesorii care pot face obiectul anulării la plată sunt cele aferente obligațiilor de plată principale cuprinse în decizii de impunere emise ca urmare a unei inspecții fiscale și comunicate în perioada 1-21 octombrie 2015. Actul normativ detaliază condițiile pentru acordarea anulării la plată.

Totodată, este stipulat faptul că organul fiscal emite o înștiințare de respingere a notificării ori de câte ori constată că respectivul contribuabil nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele reglementate de prevederile art. 1-4 din OUG nr. 44/2015.

În cazul obligațiilor fiscale prevăzute la art. 4 din ordonanța de urgență, cererea de anulare a accesoriilor trebuie depusă după stingerea obligațiilor fiscale principale și a unei cote de 45,8% din dobânzi, dar nu mai târziu de 90 de zile de la comunicarea deciziei de impunere.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.099 din 29 martie 2016 privind legitimațiile eliberate executorilor fiscali care duc la îndeplinire măsurile asigurătorii și efectuează procedura de executare silită, în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicat în Monitorul Oficial nr. 239/31.03.2016

Ordinul are în vedere aplicarea prevederilor art. 223 din Codul de procedură fiscală, potrivit căruia executarea silită se face de către organul de executare silită competent prin intermediul executorilor fiscali. Aceștia trebuie să dețină o legitimație de serviciu pe care să o prezinte în exercitarea activității. Executorul fiscal este împuternicit în fața debitorului și a terților prin legitimația de executor fiscal și delegație emisă de organul de executare silită.

• să intre în orice incintă de afaceri a debitorului, persoană juridică, sau în alte incinte unde acesta își păstrează bunurile, în scopul identificării bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum și să analizeze evidența contabilă a debitorului în scopul identificării terților care datorează sau dețin în păstrare venituri ori bunuri ale debitorului;
• să intre în toate încăperile în care se găsesc bunuri sau valori ale debitorului, persoană fizică, precum și să cerceteze toate locurile în care acesta își păstrează bunurile;
• să solicite și să cerceteze orice document sau element material care poate constitui o probă în determinarea bunurilor proprietate a debitorului;
• să aplice sigilii asupra bunurilor, întocmind în acest sens proces-verbal;
• să constate contravenții și să aplice sancțiuni potrivit legii.

Accesul executorului fiscal în locuință, în incinta de afaceri sau în orice altă încăpere a debitorului, persoană fizică sau juridică, se poate efectua între orele 6,00 și 20,00, în orice zi lucrătoare. Executarea începută poate continua în aceeași zi sau în zilele următoare. În cazuri temeinic justificate de pericolul înstrăinării unor bunuri, accesul în încăperile debitorului poate avea loc și la alte ore decât cele menționate, precum și în zilele nelucrătoare, în baza autorizației instanței judecătorești.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.106 din 29 martie 2016 pentru modificarea Procedurii de furnizare de informații conform art. 61 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, aprobată prin Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.770/2015, publicat în Monitorul Oficial nr. 239/31.03.2016

Prin acest act normativ se prelungește termenul până la care instituțiile de credit pot transmite rulajele și/sau soldurile conturilor deschise la acestea, precum și informațiile și documentele privind operațiunile derulate prin respectivele conturi în formatul și modalitățile existente la data intrării în vigoare a ordinului (de la 31 martie la 30 iunie 2016).

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.105 din 29 martie 2016 pentru modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.769/2015 privind declararea livrărilor/prestărilor și achizițiilor efectuate pe teritoriul național de persoanele înregistrate în scopuri de TVA și pentru aprobarea modelului și conținutului declarației informative privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național de persoanele înregistrate în scopuri de TVA, publicat în Monitorul Oficial nr. 242/01.04.2016

Prin acest ordin se aprobă modelul și conținutul formularului 394, care se va folosi pentru declararea operațiunilor efectuate pe teritoriul național începând cu luna iulie 2016. Practic, raportarea în noul format se aplică pentru livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național din a doua perioadă a anului 2016 și va intra în vigoare la data de 1 iulie 2016.

• cei care au ca perioadă fiscală luna, începând cu declarația aferentă lunii iulie (se depune până la 25 august);
• cei care au ca perioadă fiscală trimestrul, începând cu declarația aferentă trimestrului III 2016 (se depune până la 25 octombrie).

Au fost introduse modalități specifice de declarare a operațiunilor pentru care se aplică regimurile speciale de TVA (bunuri second-hand, agenții de turism, opere de artă).

Totodată, a fost stabilită o limită de declarare individuală a facturilor de livrare către persoane fizice. Astfel, facturile cu valoarea mai mică sau egală cu 10.000 lei se vor declara în mod global (se vor completa numărul total al facturilor emise, valoarea totală a bazei impozabile și TVA aferentă). Totuși, începând cu data de 1 ianuarie 2017 vor fi cuprinse în lista de detaliu toate facturile emise către persoane fizice, indiferent de valoarea acestora.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.110 din 31 martie 2016 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.622/2015 pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare utilizate în administrarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale datorate de persoanele fizice, publicat în Monitorul Oficial nr. 257/06.04.2016

• 256 „Decizie de impunere din oficiu a veniturilor persoanelor fizice” și „Anexă la Decizia de impunere din oficiu a veniturilor persoanelor fizice”;
• 257 „Decizie de anulare a deciziei de impunere din oficiu a veniturilor persoanelor fizice”.

Ordinul stabilește modelul și conținutul noilor formulare, care se utilizează pentru impunerile din oficiu efectuate de organul fiscal central competent începând cu anul 2016.