Sursa: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43 din 12 iunie 2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care privesc stabilirea unor măsuri în domeniul investiţiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 507/21.06.2019

După cum se ştie, anul 2019 a adus modificări importante în ceea ce privește fiscalitatea veniturilor din salarii pentru angajaţii care își desfăşoară activitatea în cadrul societăţilor din domeniul construcţiilor.

În primul rând, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 3.000 lei lunar, fără a include sporuri și alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră.

Conform OUG nr. 43/2019, și după data de 1 ianuarie 2020, pentru acest sector, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile și alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună.

Potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, societăţile din domeniul construcţiilor sunt cele care desfăşoară activităţi ce cuprind:

• activitatea de construcţii definită de codul CAEN 41.42.43 – secţiunea F – Construcţii (construcţii de clădiri, lucrări de geniu civil şi lucrări speciale de construcţii);
• domeniile de producere a materialelor de construcţii. OUG nr. 43/2019 a adăugat, pe lângă codurile CAEN prevăzute de OUG nr. 114/2018, următoarele: 2351 – Fabricarea cimentului, 2352 – Fabricarea varului şi ipsosului şi 2399 – Fabricarea altor produse din minerale nemetalice n.c.a.;
• activităţile definite de codul CAEN 711 – Activităţi de arhitectură, inginerie și servicii de consultanţă tehnică (7111 – Activităţi de arhitectură, 7112 – Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea).

Totodată, amintim faptul că sectorul construcţiilor este considerat unul prioritar pentru următorii 10 ani și că prin OUG nr. 114/2018 au fost introduse facilităţi fiscale pentru persoanele care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028, la societăţi din domeniu.

Aceste facilităţi se pot acorda doar dacă sunt respectate anumite condiţii, care au fost modificate prin OUG nr. 43/2019. Astfel, pentru a beneficia de ele, persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) angajatorii lor desfășoară activităţi în sectorul construcţiilor;

b) angajatorii lor realizează o cifră de afaceri din activităţile menţionate anterior și alte activităţi specifice domeniului construcţiilor în limita a cel puţin 80% din cifra de afaceri totală. OUG nr. 43/2019 stipulează că societăţile se împart în două categorii din perspectiva acestei condiţii: firme nou-înfiinţate și firme existente la data de 1 ianuarie 2019.

c) veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru opt ore de muncă/zi de minimum000 lei lunar. Cu alte cuvinte, raportarea se face la salariul de încadrare, și nu la venitul brut;

d) scutirea se aplică potrivit instrucţiunilor la ordinul comun al ministrului finanţelor publice, ministrului muncii și justiţiei sociale și ministrului sănătăţii, iar Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit și evidenţa nominală a persoanelor asigurate reprezintă declaraţie pe propria răspundere pentru îndeplinirea condiţiilor de aplicare a scutirii;

e) mecanismul de calcul al cifrei de afaceri redat la lit. b), în vederea aplicării facilităților fiscale, se stabileşte prin ordin al președintelui Comisiei Naţionale de Strategie și Prognoză, care se publică pe site-ul instituţiei.

Amintim că aceste facilităţi presupun o cotă redusă a CAS de 21,25% și o scutire de CASS și de impozit pe venit.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.503 din 3 iunie 2019 pentru aprobarea Normelor tehnice privind autorizarea persoanelor fizice şi juridice de a utiliza carnete TIR, publicat în Monitorul Oficial nr. 532/28.06.2019

Prezentul ordin are în vedere transpunerea în legislaţia naţională a modificărilor Codului vamal al Uniunii Europene, în vederea aplicării unitare a acestuia.

Astfel, actul normativ vizează transportatorii internaţionali de mărfuri, persoane fizice sau juridice, care realizează transporturi de bunuri importate în Uniunea Europeană sau exportate în afara Uniunii Europene, în vederea efectuării formalităţilor vamale. Aşa cum se cunoaște, procedura are în vedere acordarea dreptului de utilizare a carnetelor TIR, care reprezintă practic declaraţia vamală pentru transportul de mărfuri.

Persoanele interesate să folosească aceste carnete vor depune o cerere la autoritatea vamală la care este arondat sediul social sau domiciliul acestora. Cererea nu se depune direct, ci prin intermediul asociaţiei garante, aceasta fiind asociaţia autorizată de autoritatea vamală să elibereze carnete TIR şi să acționeze în calitate de garant pentru persoanele care le utilizează.

Autorizaţia se acordă persoanelor fizice sau juridice care:

• nu au obligaţii bugetare restante reprezentând impozite, taxe, contribuţii, inclusiv contribuţiile individuale ale salariaţilor şi orice alte venituri bugetare, cu excepţia celor eșalonate şi/sau reeșalonate la plată şi a celor suspendate în condiţiile legii;
• nu înregistrează debite faţă de autoritatea vamală;
• nu sunt în stare de insolvenţă, nu se află în procedură de reorganizare ori lichidare judiciară sau nu figurează în evidenţa specială şi/sau în lista contribuabililor inactivi;
• nu au comis abateri grave sau repetate împotriva legislaţiei vamale sau fiscale.

La cerere trebuie atașate o serie de documente:

• formularul-tip de autorizare;
• actul constitutiv al persoanei;
• statutul acesteia;
• contractul de asociere, dacă este cazul;
• autorizaţia privind înfiinţarea în calitate de persoană fizică autorizată, după caz;
• certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului;
• copii ale ultimelor acte adiţionale la actul constitutiv al persoanei;
• licenţa de transport sau, după caz, certificatul de transport în cont propriu;
• o declaraţie pe propria răspundere privind experienţa în transport;
• informaţii privind datele persoanei (bancă, număr cont etc.);
• o declaraţie-angajament;
• o scrisoare de bonitate.

Autoritatea vamală verifică documentaţia depusă, iar dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru acceptarea respectivei cereri, comunicarea acceptării ei se face în maximum 30 de zile.

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.425 din 26 iunie 2019 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 201/2003, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.235/2003, publicat în Monitorul Oficial nr. 548/03.07.2019

Conform acestui ordin, pentru toate conturile de disponibil deschise pe numele operatorilor economici şi altor entităţi la unităţile trezoreriei statului se eliberează extrase de cont în format electronic (fişier PDF cu XML ataşat), semnate cu certificat digital emis de Ministerul Finanţelor Publice, cu certificat digital calificat sau cu sigiliu electronic, titular MFP, după caz, fără perceperea de comisioane.

Instituţiile publice pot vizualiza şi descărca prin intermediul persoanelor înrolate în Sistemul naţional de raportare Forexebug extrasele de cont în format electronic ale tuturor conturilor deschise la unităţile trezoreriei statului (fişier PDF cu XML ataşat).

Operatorii economici şi alte entităţi care, potrivit legislaţiei în vigoare, au conturi deschise la unităţile trezoreriei statului pot vizualiza şi descărca extrasele conturilor, în format electronic, prin intermediul persoanelor care sunt înregistrate pe baza certificatului digital calificat ca utilizatori ai serviciilor «Spaţiul Privat Virtual» şi/sau «Depunere declaraţii on-line» existente pe site-ul MFP, portalul ANAF.

Reprezentanţii legali ai operatorilor economici care nu sunt de acord cu accesul la vizualizarea şi descărcarea extraselor de cont în format electronic al persoanelor înregistrate pe baza certificatului digital calificat ca utilizatori ai serviciilor «Spaţiul Privat Virtual» şi/sau «Depunere declaraţii on-line» notifică în scris unitatea trezoreriei statului la care au deschis conturile referitor la faptul că nu optează pentru această modalitate de primire a extraselor de cont. Începând cu prima zi lucrătoare de la depunerea notificării, unităţile trezoreriei statului sistează punerea la dispoziţie a extraselor de cont în format electronic, acestora urmând a le fi puse la dispoziţie extrasele pe suport hârtie.

În măsura în care instituţiilor publice, operatorilor economici şi altor entităţi cărora li se eliberează extrase de cont în format electronic le sunt necesare extrase de cont pe suport hârtie, ele vor adresa unităţii trezoreriei statului o cerere scrisă în acest sens, în care vor indica perioada şi conturile pentru care se solicită extrasele respective.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.757 din 28 iunie 2019 pentru aprobarea Procedurii de mediere, precum şi a documentelor pe care debitorii le prezintă în vederea susţinerii situaţiei economice şi financiare, publicat în Monitorul Oficial nr. 549/04.07.2019 

Prin acest act normativ se aprobă Procedura de mediere, ca urmare a modificării Codului de procedură fiscală prin Legea nr. 30/2019 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, care a introdus această procedură (art. 230¹) pentru situaţia în care contribuabilul întâmpină dificultăţi în achitarea datoriilor fiscale ajunse la scadenţă și pentru care s-a comunicat somație.

Astfel, contribuabilul aflat în dificultate are posibilitatea de a notifica organul fiscal cu privire la intenţia sa de a derula această procedură, în termen de 15 zile de la primirea somației. De la data la care debitorul notifică organului fiscal intenţia de mediere, se suspendă procedura de executare silită pentru obligaţiile care fac obiectul somației.

În termen de maximum două zile de la primirea notificării privind intenţia de mediere, organul fiscal înștiințează debitorul cu privire la organizarea întâlnirii în vederea realizării procedurii de mediere. Data organizării întâlnirii nu trebuie să depăşească 10 zile de la primirea notificării intenţiei de mediere. În cazul în care debitorul este înrolat în spaţiul privat virtual, înștiințarea privind organizarea întâlnirii în vederea realizării procedurii de mediere se comunică prin această modalitate.

Conform ordinului, procedura se organizează de către organul fiscal, prin asigurarea participării a doi reprezentanţi, respectiv unul din cadrul compartimentului cu atribuţii în evidenţa analitică pe plătitori, iar celălalt din cadrul compartimentului cu atribuţii în executare silită.

Procedura de mediere constă în clarificarea întinderii obligaţiilor fiscale înscrise în somație, precum și în analiza de către organul fiscal împreună cu debitorul a situaţiei economice şi financiare a celui din urmă în scopul identificării unor soluţii optime de stingere a acestor obligaţii, inclusiv posibilitatea de a beneficia de înlesniri la plată. Rezultatul medierii şi soluţiile optime de stingere a obligaţiilor fiscale se consemnează într-un proces-verbal.

Totuși, în situaţia în care în termen de 15 zile de la finalizarea medierii nu se stinge debitul sau nu se solicită înlesnirea la plată, organul fiscal continuă măsurile de executare silită. 

Sursa: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56 din 3 iulie 2019 pentru completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, publicată în Monitorul Oficial nr. 552/04.07.2019 

Cu această ocazie revenim asupra dispoziţiilor privind zilierii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Conform acesteia, remuneraţia primită de zilier pentru activitatea prestată este supusă impozitului pe venit (10%), potrivit Codului fiscal. Calculul, plata şi declararea impozitului sunt în sarcina beneficiarului. Totodată, pentru veniturile realizate din activitatea prestată de zilieri se datorează CAS, conform Codului fiscal, atribuindu-i-se zilierului calitatea de asigurat în sistemul public de pensii. Calculul, plata şi declararea CAS sunt în sarcina beneficiarului.

Pentru remuneraţia primită de zilier nu se datorează CASS și, prin urmare, activitatea desfăşurată în condiţiile Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu îi conferă acestuia calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate, el putându-se asigura opţional potrivit prevederilor art. 180 din Codul fiscal. De asemenea, pentru remuneraţia plătită zilierilor, beneficiarul nu datorează contribuţia asiguratorie pentru muncă.

Conform OUG nr. 26/2019, zilierii pot activa în următoarele domenii:

• activităţi de organizare a expozițiilor, târgurilor şi congreselor – grupa 823;
• publicitate – grupa 731;
• activităţi de interpretare artistică – spectacole – clasa 9001, activităţi-suport pentru interpretarea artistică – spectacole – clasa 9002 şi activităţi de gestionare a sălilor de spectacole – clasa 9004;
• creşterea şi reproducția animalelor semidomesticite şi a altor animale – clasa 0149;
• activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente – diviziunea 5621;
• activităţi de întreţinere peisagistică – plantarea, îngrijirea şi întreţinerea de parcuri şi grădini, cu excepţia facilității de locuit particulare – clasa 8130;
• restaurante – clasa 5610;
• baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor – clasa 5630;
• activităţi ale grădinilor zoologice, botanice şi ale rezervațiilor naturale – clasa 9104.

Prin OUG nr. 56/2019, în categoria beneficiarilor activităţilor prestate de zilieri au fost introduse și unităţile din subordinea Ministerului Tineretului și Sportului. Astfel, lista domeniilor de activitate pentru care se pot folosi zilieri a fost completată cu următoarele:

• hoteluri şi alte facilităţi de cazare – diviziunea 55, facilităţi de cazare similare – clasa 5510, facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – clasa 5520 – tabere de copii, organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului, direct sau prin unităţile din subordinea acestuia;
• facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – clasa 5520 – cabane;
• activităţi ale bazelor sportive – clasa 9311;
• activităţi ale cluburilor sportive – clasa 9312.

Sursa: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60 din 4 iulie 2019 privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligaţii fiscale şi bugetare, precum şi unele măsuri referitoare la obligaţiile de plată aferente împrumuturilor din venituri din privatizare şi împrumuturilor contractate de statul român de la instituţii de credit şi subîmprumutate operatorilor economici, publicat în Monitorul Oficial nr. 556/05.07.2019

Ordonanţa de urgenţă are în vedere o modalitate specială de stingere a obligaţiilor fiscale administrate de ANAF ale operatorilor economici care deţin capacităţi de producere a energiei electrice instalate în Sistemul electroenergetic naţional reprezentând active funcţionale energetice. Astfel, conform acestui act normativ, prin derogare de la prevederile Codului de procedură fiscală, oricând, la cererea operatorilor economici menţionaţi anterior, creanţele fiscale şi bugetare administrate de ANAF se sting prin trecerea în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Energiei a unor active funcţionale energetice, aflate în proprietatea acestora.

Cererea operatorilor economici aprobată prin hotărârea adunării generale a acţionarilor va cuprinde o analiză tehnico-economică privind justificarea operaţiunii şi efectele acesteia. Stingerea creanţelor fiscale şi bugetare se va face la valoarea bunurilor ce intră în componenţa activelor funcţionale energetice, stabilită prin raportul de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în condiţiile legii.

Conform procedurii, Ministerul Energiei şi operatorii economici încheie un proces-verbal de predare-preluare prin care trec în proprietatea publică a statului activele funcţionale energetice. Procesul-verbal constituie titlu de proprietate publică al statului.

În urma acestor operaţiuni, organul fiscal central stinge creanţele fiscale şi bugetare cu valoarea bunurilor trecute în proprietatea publică a statului în baza procesului-verbal şi notifică operatorul economic şi Ministerul Energiei în acest sens. Data stingerii creanţelor este cea a semnării procesului-verbal.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.783 din 28 iunie 2019 pentru aprobarea modelului, conţinutului şi instrucţiunilor de completare ale formularului (085) „Opţiune privind aplicarea/încetarea aplicării prevederilor art. 278 alin. (5) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, publicat în Monitorul Oficial nr. 559/08.07.2019

Art. 278 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal prevede că locul prestării serviciilor de telecomunicaţii, de radiodifuziune şi televiziune şi a serviciilor furnizate pe cale electronică este considerat a fi locul unde beneficiarul este stabilit, îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită, în situaţia în care acesta este persoană neimpozabilă.

Potrivit Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată și Codului fiscal, serviciile prestate pe cale electronică includ serviciile furnizate pe internet sau printr-o reţea electronică a căror natură determină prestarea lor automată, care implică intervenţie umană minimă, și imposibil de realizat în absenţa tehnologiei informaţiei, cum ar fi site-urile informatice, programele software etc.

Conform modificărilor aduse de Legea nr. 60/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin excepţie, în situaţia în care astfel de servicii sunt prestate de persoane impozabile stabilite sau care își au domiciliul stabil ori reședinţa într-un singur stat membru al Uniunii Europene către persoane neimpozabile dintr-un alt stat membru, a căror valoare totală, fără TVA, nu depășește în anul curent și nu a depășit în cursul anului precedent 10.000 euro (46.337 lei), locul prestării acestor servicii se consideră a fi locul unde prestatorul își are sediul activităţii, sediul fix, domiciliul stabil sau reședinţa obișnuită (art. 278 alin. (8) din Codul fiscal). Cu alte cuvinte, se aplică regula generală stipulată la art. 278 alin. (3) din Codul fiscal.

Prestatorii care sunt stabiliţi, își au domiciliul stabil sau reședinţa în România au dreptul să opteze ca locul prestării serviciilor să fie fixat în conformitate cu regula prevăzută la art. 278 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal. Opţiunea se aplică pentru cel puţin doi ani calendaristici.

Având în vedere aspectele prezentate, ordinul introduce modelul de formular prin care persoanele impozabile aflate în această situaţie să își poată exprima opţiunea de aplicare a dispoziţiilor art. 278 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal sau prin care, după o perioadă de cel puţin doi ani calendaristici, să anunțe încetarea aplicării opţiunii.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.886 din 3 iulie 2019 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 49/2019 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a formularului „Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice”, publicat în Monitorul Oficial nr. 561/09.07.2019

Având în vedere Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 35/2019 pentru adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare privind acordarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, a fost abrogat alin. (5) al art. 122 din Codul fiscal. Astfel, nu mai este obligatoriu ca declaraţia unică să se depună prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, aceasta putându-se depune și în format hârtie, la registratura organului fiscal competent sau prin poştă, cu confirmare de primire.

Întrucât stabilirea impozitului pe venit se realizează pe fiecare sursă în parte, contribuabilii care obţin venituri din mai multe surse din aceeași categorie de venit completează anexa la declaraţia unică ce se depune împreună cu aceasta la organul fiscal competent.

Sursa: Legea nr. 127 din 8 iulie 2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial nr. 563/09.07.2019

Odată cu aprobarea acestei legi se abrogă Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, și Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu completările ulterioare.

Este important de menţionat că noul act normativ se aplică etapizat până în anul 2021, când va intra integral în vigoare, şi că acesta nu modifică vârsta standard de pensionare, nici stagiul minim şi nici stagiul complet de cotizare.

Valoarea punctului de pensie va fi actualizată la 1.265 lei de la 1 septembrie 2019, 1.775 lei de la 1 septembrie 2020 şi 1.875 lei de la 1 septembrie 2021.

Nicio pensie aflată în plată nu va scădea, iar dacă în urma recalculării va reieși o pensie mai mică decât cea actuală, aceasta din urmă va fi menţinută.

Totodată, este important de precizat că vor fi luate în considerare la calculul pensiilor mai multe categorii de venituri, respectiv majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global şi altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii. De asemenea, perioadele de master şi doctorat vor fi introduse ca perioade contributive asimilate stagiului de cotizare.

Sursa: Legea nr. 132 din 11 iulie 2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, publicată în Monitorul Oficial nr. 575/15.07.2019

Prin această lege se introduc noi domenii de activitate în care pot fi utilizați zilierii:

• activităţi de cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste – clasa 7220 (săpături arheologice);
• creşterea materialului săditor – creşterea plantelor ornamentale, inclusiv gazon pentru transplantare, operaţiuni de îngrijire/curăţare a pomilor, activităţi ale pepinierelor, cu excepţia celor pentru arbori de pădure – clasa 0130;
• activităţi de interpretare artistică – spectacole – clasa 9001, activităţi-suport pentru interpretarea artistică – spectacole – clasa 9002, activităţi de gestionare a sălilor de spectacole – clasa 9004 şi tabere de copii organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului, direct sau prin unităţile din subordinea sa – clasa 5520.

De asemenea, sunt introduse noi excepţii pentru instituţiile publice care pot avea calitatea de beneficiar al lucrărilor executate de zilieri. Astfel, pot beneficia de activitatea zilierilor şi următoarele instituţii publice:

• institutele naţionale, stațiunile didactico-experimentale ale universităților aflate în coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi liceele de profil aflate în subordinea acestui minister, pentru anumite domenii expres prevăzute de lege;
• instituţiile publice autorizate să efectueze cercetări arheologice, conform normelor existente în domeniu, respectiv universităţi, institute de cercetare, instituţii cu profil muzeal, pentru anumite domenii expres prevăzute de lege.

Potrivit Legii nr. 132/2019, perioada maximă în care un zilier poate presta activităţi pentru acelaşi beneficiar este de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic, iar cea în care o persoană poate presta activităţi în regim zilier, indiferent de numărul de beneficiari, este de 120 de zile în decursul unui an calendaristic.

În cazul zilierilor care prestează activităţi în domeniile agricol, silvic, viticol, pomicol, legumicol, floricol, piscicol, creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al bovinelor, cabalinelor, activităţi sezoniere în cadrul grădinilor botanice, precum şi în activităţile de cercetare-dezvoltare-inovare din domeniul agricol al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Șisești», al institutelor, centrelor şi staţiunilor de cercetare-dezvoltare aflate în subordinea sa şi al institutelor naţionale, al instituţiilor de învăţământ agricol şi silvic, perioada nu poate depăşi 180 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic.

Conform prezentului act normativ, beneficiarul nu poate utiliza zilieri pentru desfăşurarea unor activităţi în beneficiul unui terţ, cu excepţia activităţilor pentru care cel dintâi are încheiate contracte de prestări servicii cu terţii pentru care pot fi folosiți zilieri conform prevederilor art. 13 din lege.

Totodată, pentru activitatea de creştere a animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier în mod tradiţional al ovinelor, caprinelor sau bovinelor, în regim semiliber, sunt prevăzute măsuri speciale. Astfel, în acest domeniu, perioada în care un zilier poate presta activităţi pentru acelaşi beneficiar nu poate depăşi 180 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic. În acest sens, beneficiarul activităţii sezoniere este persoana care are cel puţin 50 de ovine, 25 de caprine sau trei bovine, după caz, generatoare de venit.

Beneficiarul este obligat la plata unei cote forfetare ce reprezintă un procent de 10% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare la data plăţii, pentru fiecare lucrător, conform normei stabilite de venit/persoană. Această normă se determină prin raportare la numărul de animale pe care le poate îngriji/supraveghea un zilier, de către o comisie interministerială formată din reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi Ministerului Finanţelor Publice, şi se aprobă prin ordin comun al miniștrilor acestor instituţii, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii. Plata cotei forfetare se face o dată pe an, în condiţii ce vor fi stabilite prin acest ordin.

Pentru activitatea desfăşurată de zilieri în domeniul creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier în mod tradiţional al ovinelor, caprinelor sau bovinelor, în regim semiliber, cuantumul remuneraţiei brute orare stabilite de părţi nu poate fi mai mic de 50% din valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Remuneraţia netă nu poate fi mai mică de 50% din salariul minim brut pe ţară, la care se adaugă şi alte drepturi, în bani sau în natură, care reprezintă cel puţin cheltuieli de cazare şi masă.

Pentru zilierii care prestează aceste activităţi, Registrul electronic de evidenţă a zilierilor se întocmeşte lunar.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)