Sursa: Ordinul ministrului dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene nr. 2.939 din 9 mai 2017 privind procedura de efectuare a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţii publice devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016, publicat în Monitorul Oficial nr. 410/31.05.2017

• în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătesc 5% din valoarea titlului executoriu;
• în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătesc 10% din valoarea titlului executoriu;
• în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătesc 25% din valoarea titlului executoriu;
• în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătesc 25% din valoarea titlului executoriu;
• în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătesc 35% din valoarea titlului executoriu.

Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 337 din 18 mai 2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaționale pe teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial nr. 411/31.05.2017

Actul normativ stabileşte elementele pe care inspectorii de muncă le vor lua în considerare atunci când vor controla firmele care trimit români la muncă pe teritoriul altor state sau care primesc cetăţeni străini în România, dar și sancţiunile aplicate pentru neîndeplinirea condiţiilor privind detașarea transnațională.

Normele de aplicare sunt aferente Legii nr. 16/2017 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaționale, care transpune în legislaţia naţională două directive europene menite să asigure, printre altele, respectarea drepturilor lucrătorilor detaşaţi și aplicarea unitară a dispoziţiilor.

• locul în care societatea își are sediul social, cel în care deţine birourile, locul în care plătește impozite și contribuţiile de asigurări sociale și, dacă este cazul, locul în care este autorizată să își exercite activitatea sau este înregistrată la camera de comerţ ori organismul profesional al statului membru de stabilire;
• activitatea de bază pentru care este autorizată întreprinderea și obiectul contractului de prestări de servicii/contractului de punere la dispoziţie, încheiat între întreprinderea prestatoare/agentul de muncă temporară și beneficiar/utilizator, în baza căruia se realizează detașarea transnațională;
• locul de recrutare a salariaţilor detaşaţi și locul din care sunt detaşaţi;
• legislaţia aplicabilă contractelor încheiate de entitate cu lucrătorii acesteia, precum și contractelor încheiate cu clienţii;
• contractele de muncă/alte forme de angajare încheiate de întreprindere cu propriii salariaţi, potrivit legislaţiei aplicabile în statul de origine;
• locul în care societatea își exercită activitatea de bază, precum și cel în care își angajează personalul administrativ;
• numărul de contracte executate și/sau mărimea cifrei de afaceri realizate în statul membru de stabilire, ţinând seama de activitatea desfășurată, precum și, printre altele, de situaţia specifică a întreprinderilor nou-înfiinţate și a IMM-urilor.

• dacă activitatea salariatului se desfășoară pentru o perioadă limitată de timp în ţara noastră;
• data la care începe și data la care încetează detașarea;
• dacă detașarea se efectuează pe teritoriul României dintr-un alt stat membru sau din Confederația Elveţiană unde salariatul își desfășoară în mod obișnuit activitatea, potrivit cadrului legal stabilit conform Regulamentului (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale (Roma I);
• documentele din care rezultă încetarea detașării și reluarea activităţii de către salariatul în cauză la locul de muncă din statul membru din care a fost detașat;
• concordanța dintre natura activităţii prestate de salariatul detașat și obiectul contractului de prestări servicii;
• modalitatea de asigurare a cheltuielilor de transport, masă și cazare pentru salariatul respectiv;
• perioadele anterioare în care, la același loc de muncă, postul a fost ocupat de același sau de un alt salariat detașat transnațional.

Aşa cum am menţionat anterior, HG nr. 337/2017 stabilește şi sancţiunile aplicate de inspectorii de muncă în cazul în care constată neîndeplinirea condiţiilor privind detașarea transnaţională. Astfel, nerespectarea obligaţiilor referitoare la transmiterea declaraţiei în limba română privind detaşarea salariaţilor proprii, punerea la dispoziţia inspectorilor de muncă a documentelor solicitate și desemnarea unei persoane care să asigure legătura cu autorităţile competente naţionale se sancţionează cu amenzi cuprinse între 5.000 lei și 9.000 lei. Totodată, este considerată contravenție transmiterea de date incomplete sau eronate în declaraţia în limba română privind detașarea transnaţională a salariaţilor proprii, amenda fiind cuprinsă între 3.000 lei şi 5.000 lei.

Sursa: Legea nr. 125 din 30 mai 2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancţionarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanţării terorismului, publicată în Monitorul Oficial nr. 415/06.06.2017

Prin această lege a fost introdusă obligaţia Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a comunica lunar Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor toate informaţiile pe care le deţine, potrivit legii, în legătură cu declarațiile persoanelor fizice privind numerarul în valută și/sau în moneda naţională care este egal sau depășește limita stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1.889/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2005 privind controlul numerarului la intrarea sau ieșirea din Uniune, deţinut de acestea la intrarea sau la ieșirea din UE. ANAF va comunica Oficiului de îndată, dar nu mai târziu de 24 de ore, toate informaţiile legate de suspiciunile de spălare de bani sau finanţare a terorismului care sunt identificate în cursul activităţii specifice.

Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 419 din 9 iunie 2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, publicată în Monitorul Oficial nr. 436/13.06.2017

Actul normativ prezintă normele metodologice care au drept obiect stabilirea modului de aplicare a prevederilor Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, cu modificările ulterioare, în legătură cu modalitatea de desfășurare a ședințelor de conciliere, modul de comunicare cu debitorul şi creditorii, tipurile de onorarii pentru administratorul procedurii şi lichidator şi cuantumul minim şi maxim al acestora.

• valoarea coșului minim lunar de consum, stabilit în baza informaţiilor primite de la organismele competente, precum Institutul Naţional de Statistică şi/sau Institutul pentru Calitatea Vieții;
• particularităţi de ordin financiar, structura pieţei forţei de muncă;
• valoarea minimă a cheltuielilor profesionale şi/sau de școlarizare;
• preţul utilităților, al alimentelor şi produselor de bază;
• componenţa şi structura familiei debitorului, prin includerea în aceasta a persoanelor aflate în întreţinerea sa, a persoanelor cărora debitorul le prestează întreţinere şi a celor care conviețuiesc cu el sau care contribuie la prestarea întreținerii;
• existenţa unor situaţii speciale de sănătate, integritate fizică, a unor dizabilități, în cazul debitorului, al celor cărora le prestează întreţinere sau al persoanei cu care conviețuiește;
• cheltuielile minime legate de funcţionarea şi întreţinerea unui vehicul indispensabil, prin raportare la criteriile prevăzute de art. 3 pct. 2 lit. c) din lege, dar şi la disponibilitatea şi costurile folosirii sistemului de transport public sau a unui mijloc de transport alternativ şi a costurilor asociate;
• cheltuielile minime determinate de creşterea, îngrijirea şi educarea copilului aflat în întreţinerea debitorului sau cu privire la care debitorul prestează întreţinere, prin raportare la diferitele stadii de dezvoltare ale acestuia;
• exigențe minimale ale unei locuințe convenabile, inclusiv cele prevăzute de Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 151/2015, deschiderea procedurii de insolvenţă simplificată poate fi cerută de o persoană fizică cu datorii mai mici de 14.500 lei, echivalentul a 10 salarii minime pe economie, ea urmând să beneficieze de ajutor de specialitate pentru a putea returna datoriile. De la momentul intrării în insolvenţă, debitorul este obligat să plătească datoriile curente la timp şi să nu contracteze noi împrumuturi.

Insolvenţa pe bază de plan de rambursare a datoriilor

Dacă debitorul consideră că se află în stare de insolvenţă, dar situaţia sa financiară nu este total compromisă, acesta îi poate cere comisiei de insolvenţă deschiderea insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor. Vorbim practic despre o procedură cu caracter administrativ, şi nu judiciar. În acest caz, cuantumul minim al datoriilor trebuie să totalizeze 15 salarii minime pe economie.

• îi transmit debitorului, la cererea sa, toate informaţiile necesare pentru ca acesta să poată completa cererea de deschidere a procedurii;
• depun diligențe în vederea ajungerii la un acord cu debitorul de reeșalonare/restructurare a datoriilor, prin oferirea unor soluţii adecvate circumstanțelor individuale ale acestuia.
• Pentru a evalua fezabilitatea planului de rambursare, comisia de insolvenţă verifică cel puţin:
• capacitatea debitorului de a respecta planul de rambursare raportat la bunurile şi veniturile urmăribile şi valoarea datoriilor;
• cuantumul sumelor pe care debitorul consideră că le va putea plăti creditorilor săi.

Insolvenţa prin lichidarea de active

La procedura insolvenţei prin lichidarea de active se ajunge dacă situaţia financiară a persoanei respective este complet compromisă sau dacă cererea sa de deschidere a procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor a fost respinsă. Şi de această dată executările silite care vizează persoana fizică vor fi suspendate, însă numai după ce instanţa a admis intrarea în insolvenţă.

Există anumite categorii de datornici care nu pot beneficia de prevederile acestei legi. Astfel, nu pot cere intrarea în insolvenţă debitorii care au fost concediați în ultimii doi ani din motive care le sunt imputabile, cei care sunt apți de muncă, dar nu au depus eforturi pentru a se angaja, cei care au fost condamnați definitiv pentru evaziune fiscală ori persoanele care au deja deschisă o altă procedură de insolvenţă.

Sursa: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42 din 9 iunie 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial nr. 438/13.06.2017

Prezenta ordonanţă are în vedere transpunerea Directivei (UE) 2016/881 a Consiliului din 25 mai 2016 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informaţii în domeniul fiscal, România având şi obligaţia de a comunica Comisiei textul acestor măsuri, ţinând cont că statelor membre li s-a impus să aplice dispoziţiile respective de la data de 5 iunie 2017.

Ordonanţa prevede că o societate-mamă finală a unui grup de întreprinderi multinaţionale care își are rezidența fiscală în România sau o altă entitate raportoare are obligaţia să depună un raport pentru fiecare ţară în parte, pentru fiecare an fiscal de raportare, în termen de 12 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare a grupului de întreprinderi multinaţionale. Autoritatea competentă din România care primește raportul pentru fiecare ţară în parte îl transmite, prin intermediul schimbului de informaţii automat, oricărui alt stat membru în care, pe baza informaţiilor din acest raport, una sau mai multe entităţi constitutive din grupul de întreprinderi multinaţionale al entităţii raportoare își au rezidența fiscală sau sunt supuse impozitării pentru activitatea economică desfășurată prin intermediul unui sediu permanent.

Sursa: Legea nr. 136 din 13 iunie 2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial nr. 440/14.06.2017

Prin această lege se aduc modificări OUG nr. 32/2016 odată cu promulgarea acesteia.

• scutirea se acordă pentru toate persoanele care sunt incluse în echipa unui proiect de cercetare-dezvoltare şi inovare;
• scutirea se acordă în limita cheltuielilor cu personalul alocat proiectului de cercetare-dezvoltare şi inovare, evidenţiate distinct în bugetul proiectului;
• statul de plată aferent veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, obţinute de fiecare angajat din activităţile desfășurate în proiectul de cercetare-dezvoltare şi inovare, se întocmește separat pentru fiecare proiect.

Aducem aminte că potrivit OUG nr. 32/2016 cota redusă de 9% se aplică şi asupra bazei de impozitare pentru livrarea de îngrășăminte şi de pesticide utilizate în agricultură, semințe şi alte produse agricole destinate însămânțării sau plantării, precum şi pentru prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

O altă modificare a reglementărilor OUG nr. 32/2016 este din zona accizelor. Astfel, antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau importatorul autorizat are obligaţia să asigure ca banderolele să fie aplicate la loc vizibil, pe ambalajul individual al produsului accizabil, astfel încât deschiderea ambalajului să deterioreze banderola, iar timbrele să fie aplicate la loc vizibil, pe ambalajul individual al produsului accizabil, astfel încât timbrul să nu poată fi îndepărtat fără să fie deteriorat.

Măsura este propusă în vederea corelării prevederilor Codului fiscal cu Legea nr. 201/2016 privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, de transpunere a Directivei 2014/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce priveşte fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de abrogare a Directivei 2001/37/CE. În conformitate cu art. 16 din această lege, pe lângă identificatorul unic prevăzut la art. 15, toate pachetele unitare de produse din tutun care sunt introduse pe piaţă poartă un element de securitate inviolabil, compus din elemente vizibile și invizibile. Astfel, timbrul reprezintă elementul de securitate inviolabil care se fixează astfel încât să nu poată fi îndepărtat sau șters și să nu fie în niciun fel ascuns ori întrerupt, inclusiv prin intermediul marcajelor de preţ sau al altor elemente impuse prin legislaţie.

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 895 din 16 iunie 2017 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2017 a operatorilor economici, precum și pentru reglementarea unor aspecte contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 463/21.06.2017

Ordinul aprobă Normele metodologice privind întocmirea şi depunerea raportărilor contabile la 30 iunie 2017 de către operatorii economici. Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2017 a operatorilor economici se aplică societăţilor cărora le sunt incidente Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările şi completările ulterioare, şi Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016, şi care în exerciţiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 220.000 lei. Încadrarea se face pe baza indicatorilor din situaţiile financiare ale exerciţiului precedent.

Entităţile vizate vor întocmi şi depune la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice raportări contabile la 30 iunie 2017 care cuprind: Situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii (cod 10), Contul de profit şi pierdere (cod 20) şi Date informative (cod 30).

• nu au desfăşurat activitate de la data înființării până la 30 iunie 2017;
• s-au aflat în inactivitate temporară pe tot parcursul semestrului I al acestui an;
• s-au înființat în anul 2017;
• se află în curs de lichidare.

Raportările contabile la 30 iunie 2017 se vor depune până cel mai târziu la data de 16 august 2017. Nedepunerea lor la termen se sancționează în conformitate cu prevederile art. 42 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar cuantumul amenzilor variază în funcţie de numărul de zile de întârziere.

Sursa: Ordinul ministrului comunicațiilor şi societăţii informaţionale, al ministrului educaţiei naţionale, al ministrului muncii şi justiției sociale şi al ministrului finanţelor publice nr. 409/4.020/737/703 din 11 mai 2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, publicat în Monitorul Oficial nr. 468/22.06.2017

Ordinul specifică cine beneficiază de scutirea de impozit de 16% pe veniturile din salarii ale programatorilor. Astfel, actul normativ reintroduce o condiţie pentru acordarea acestei scutiri, respectiv ca angajatorul să fi obţinut venituri de minimum 10.000 euro pe fiecare programator angajat în anul fiscal anterior.

• posturile pe care sunt angajaţi corespund listei cuprinzând ocupațiile specifice activităţilor de creaţie de programe pentru calculator, prevăzută în anexa la ordin;
• postul face parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidențiat în organigrama angajatorului, cum ar fi o direcţie, un departament sau un oficiu;
• angajaţii deţin o diplomă acordată după finalizarea unei forme de învăţământ superior de lungă durată sau după încheierea ciclului I de studii universitare de licenţă și prestează efectiv una dintre activităţile menţionate anterior;
• angajatorul a realizat în anul fiscal precedent și a înregistrat distinct în balanțele analitice venituri din activitatea de creare de programe pentru calculator destinată comercializării;
• aceste venituri anuale au o valoare de cel puţin echivalentul în lei a 10.000 euro, calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de BNR, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul, pentru fiecare angajat care beneficiază de această facilitate.

Scutirea se aplică lunar numai pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor obţinute din desfășurarea unei astfel de activităţi, în baza unui contract individual de muncă, indiferent de momentul angajării persoanei beneficiare, şi fără a fi condiționată de contribuţia acesteia la realizarea plafonului minim de venit.

Sursa: Ordinul președintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.718 din 14 iunie 2017 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.695/2016 pentru aprobarea formularelor privind definitivarea impozitului anual pe venit și a contribuţiilor sociale datorate de persoanele fizice, publicat în Monitorul Oficial nr. 477/23.06.2017

Prin acest ordin a fost aprobat formularul 255 „Decizie privind stabilirea cheltuielilor admise cu bursele private”.

Sursa: Legea nr. 155 din 29 iunie 2017 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2016 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată, publicată în Monitorul Oficial nr. 511/03.07.2017

Prezenta reglementare modifică OUG nr. 22/2016. Până la acest moment, atât pentru persoanele juridice private, cât şi pentru cele publice a existat obligaţia raportării facturilor neachitate şi a datoriilor exigibile cu scadența depășită de mai mult de 30 de zile către Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie – CPPI Bușteni. Totuşi, pentru efectuarea compensării potențialelor datorii reciproce, raportarea trebuia să se facă electronic, către o căsuță de e-mail, care nu a fost indicată niciodată întrucât normele de aplicare nu au fost emise.

Conform noilor dispoziţii, doar persoanele juridice cu capital integral/majoritar/minoritar de stat au obligaţia de a întocmi situaţia privind sumele restante mai vechi de 30 de zile de la emiterea facturii fiscale sau de la scadenţă, dacă scadenţa este clar specificată, către orice creditor, respectiv de la orice debitor, persoană juridică, după caz, cu sediul în România. Practic, începând cu 6 iulie 2017, data intrării în vigoare a Legii nr. 155/2017, obligaţia transmiterii acestei raportări cade numai în sarcina persoanelor juridice de drept public.

Sursa: Ordinul președintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.886 din 27 iunie 2017 pentru modificarea modelului, conţinutului și instrucțiunilor de completare ale formularelor 208 „Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal” și 209 „Declaraţie privind veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice și al ministrului justiției nr. 1.022/2.562/2016, publicat în Monitorul Oficial nr. 518/04.07.2017

Actul normativ a fost emis ca urmare a modificărilor aduse Codului fiscal începând cu data de 1 ianuarie 2017, fiind necesară adaptarea formularelor utilizate în procesul de administrare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

• eliminarea solicitării informaţiei referitoare la perioada deținerii proprietăţii imobiliare;
• includerea declarării venitului impozabil la nivelul tranzacţiei şi pe beneficiari de venit;
• completarea informaţiei legate de actul notarial translativ de proprietate, pentru toate tranzacţiile cuprinse în formular;
• adăugarea unei rubrici privind cota deţinută de beneficiarii de venit din proprietatea imobiliară transferată.

• eliminarea solicitării informaţiei referitoare la perioada deținerii proprietăţii imobiliare;
• introducerea unei rubrici privind cota deţinută de beneficiarul de venit din proprietatea imobiliară transferată;
• includerea declarării valorii tranzacţiei înscrise în documentul de transfer, în vederea stabilirii de către organul fiscal a venitului impozabil, potrivit legii.

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 925 din 23 iunie 2017 privind aprobarea Nomenclatorului activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, activităţi desfășurate de contribuabilii care realizează venituri din activităţi de producţie, comerţ, prestări de servicii, publicat în Monitorul Oficial nr. 519/04.07.2017

Prin acest ordin se aprobă nomenclatorul activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit. În cazul în care la o poziţie din nomenclator se regăsesc mai multe tipuri de activităţi, se pot stabili norme de venit pe fiecare tip de activitate. Fiecărei poziții din nomenclator care se referă la denumirea acestor activităţi îi corespund cu titlu exemplificativ codul şi denumirea activităţilor din Clasificarea activităţilor din economia naţională – CAEN Rev. 2.

(Copyright foto: pressmaster / 123RF Stock Photo)