Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 1.045 din 28 decembrie 2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, publicată în Monitorul Oficial nr. 24/09.01.2019

Prezenta hotărâre are în vedere regimul biletelor de valoare, reglementat de Legea nr. 165/2018. Conform prevederilor în domeniu, biletele de valoare care pot fi acordate sunt tichetele de masă, tichetele cadou, tichetele de creşă, cele culturale şi voucherele de vacanţă, acestea putând fi utilizate conform legii amintite doar la operatorii economici care le acceptă.

Potrivit Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018, biletele de valoare se pot acorda de către angajatori conform dispoziţiilor interne din cadrul societăţilor. Astfel, angajatorii, alături de organizaţiile sindicale sau de reprezentanţii salariaţilor, stabilesc prin contractele colective de muncă sau prin regulamentul intern, după caz, clauze privind acordarea biletelor de valoare care să prevadă cel puţin următoarele:

• numărul salariaţilor din unitate care le pot primi şi valoarea nominală acordată, ţinând seama de posibilitățile financiare proprii ale angajatorilor;
• categoriile de salariaţi care primesc bilete de valoare;
•  criteriile de selecţie privind stabilirea salariaţilor care primesc tichete de masă, ţinând cont de priorităţile socioprofesionale şi de alte elemente specifice activităţii;
• stabilirea concretă a activităţilor, destinaţiilor şi evenimentelor care se încadrează în cheltuieli sociale, pentru care se vor acorda salariaţilor tichete cadou, tichete de creşă şi culturale, după caz, şi care vor face obiectul contractelor comerciale de prestări de servicii cu unităţile emitente;
• documentaţia pe care trebuie să o prezinte salariatul angajatorului în vederea acordării tichetelor de creşă.

Conform legislaţiei, acordarea de către angajator a unei categorii de bilete de valoare nu exclude oferirea concomitentă, aceluiaşi salariat, şi a altor tipuri de bilete de valoare.

În cele ce urmează vom prezenta fiecare categorie de bilete de valoare și totodată vom reda pe scurt tratamentul său fiscal, conform dispoziţiilor Codului fiscal.

 Tichetele de masă

Tichetele de masă sunt bilete de valoare acordate angajaţilor, lunar, ca alocaţie individuală de hrană, utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare. Angajatorii nu pot acorda mai mult de un tichet de masă pentru fiecare zi lucrătoare din luna pentru care se efectuează distribuirea/transferul valorii nominale a acestor bilete de valoare. Nu se acordă tichete de masă personalului care beneficiază de indemnizație de hrană potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

Salariatul poate utiliza lunar un număr de tichete de masă cel mult egal cu numărul de zile lucrate. Valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 15,18 lei în anul 2019.

În cazul salariaților angajați în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial, precum și în cel al cumulului de funcții, biletele de valoare, cu excepția tichetelor cadou și a celor culturale, pot fi acordate numai de către angajatorii unde salariații în cauză își au funcția de bază.

Tratament fiscal:

Conform Codului fiscal, cheltuielile cu tichetele de masă sunt deductibile la determinarea profitului impozabil pentru plătitorii de impozit pe profit, iar în cazul plătitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, cheltuielile respective nu au impact asupra bazei de impozitare, conform art. 53 din acelaşi act normativ.

Tichetele de masă sunt considerate avantaje pentru salariaţi şi fac obiectul impozitului pe salariu. Pentru acestea nu se datorează CAS și CASS.

 Tichetele cadou

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 prevăd că angajatorii pot utiliza tichete cadou pentru campanii de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclamă şi publicitate, în limita sumelor destinate acoperirii valorii nominale a acestora, prevăzute în bugetele proprii, aprobate potrivit legii, în poziţii distincte de cheltuieli.

Angajaţii pot beneficia de tichete cadou acordate de angajatorii lor numai pentru destinaţiile sau evenimentele care se încadrează în cheltuielile sociale.

Conform reglementărilor în vigoare, valoarea nominală a unui tichet cadou este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 50 lei.

Tratament fiscal:

Potrivit Codului fiscal, cheltuielile cu tichetele cadou oferite salariaţilor se încadrează în categoria cheltuielilor sociale la plătitorii de impozit pe profit. Cu alte cuvinte, acestea sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, în limita unui procent de 5% din fondul de salarii. În ceea ce privește plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, cheltuielile respective nu au impact asupra bazei de impozitare, conform art. 53 din acelaşi act normativ.

Tichetele cadou sunt considerate avantaje salariale impozabile din punctul de vedere al impozitului pe venit şi nu se cuprind în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii.

Tichetele cadou oferite salariaţilor şi cele acordate în beneficiul copiilor minori ai acestora, cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile în ceea ce privește impozitul pe venitul din salarii, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai sus, nu depășește 150 lei.

 Tichetele de creşă

Conform Legii nr. 165/2018, tichetele de creşă sunt bilete de valoare ce se oferă lunar angajaţilor care nu beneficiază de concediul şi de indemnizaţia acordate pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani. Acestea pot fi utilizate numai pentru achitarea taxelor la creşa unde este înscris copilul.

Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor de creşă nu poate depăşi 450 lei pentru o lună, pentru fiecare copil aflat la creşă. Valoarea nominală a unui tichet de creşă este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 100 lei.

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 prevăd că tichetele de creşă pot fi utilizate de angajaţi numai la creșele sau entităţile asimilate acestora şi cu care unităţile emitente au încheiate contracte de prestări de servicii.

Suma individuală sub forma tichetelor de creşă se acordă pentru acoperirea parţială sau integrală a taxelor de creşă reprezentând contribuţia lunară a părinților la suportarea cheltuielilor pentru copiii înscriși în creșe ori alte unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară publice sau a contravalorii serviciilor prestate de unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară private ori de bone şi se suportă integral de angajator.

Tratament fiscal:

Potrivit Codului fiscal, cheltuielile cu tichetele de creșă se încadrează în categoria cheltuielilor sociale la plătitorii de impozit pe profit. Cu alte cuvinte, acestea sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, în limita unui procent de 5% din fondul de salarii. În ceea ce privește plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, cheltuielile respective nu au impact asupra bazei de impozitare, conform art. 53 din acelaşi act normativ.

Din punctul de vedere al impozitului pe venitul din salarii, tichetele de creșă sunt considerate avantaje salariale impozabile. Ele nu se cuprind în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii.

 Tichetele culturale

În conformitate cu Legea nr. 165/2018, tichetele culturale sunt bilete de valoare acordate angajaţilor lunar sau ocazional pentru achitarea contravalorii de bunuri şi servicii culturale. Bunurile şi serviciile culturale pot fi abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecţii cinematografice, muzee, festivaluri, târguri şi expoziţii, permanente sau itinerante, parcuri tematice, inclusiv cele destinate copiilor, sau cărţi, manuale şcolare, albume muzicale, filme, în orice format.

Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor culturale nu poate depăşi 150 lei pentru tichetele acordate lunar, respectiv 300 lei/eveniment pentru cele acordate ocazional. Valoarea nominală a unui tichet cultural este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 50 lei.

Tratament fiscal:

Potrivit Codului fiscal, cheltuielile cu tichetele culturale se încadrează în categoria cheltuielilor sociale la plătitorii de impozit pe profit. Cu alte cuvinte, acestea sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, în limita unui procent de 5% din fondul de salarii. În ceea ce privește plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, cheltuielile respective nu au impact asupra bazei de impozitare, conform art. 53 din acelaşi act normativ.

Din punctul de vedere al impozitului pe venitul din salarii, tichetele culturale sunt considerate avantaje salariale impozabile. Ele nu se cuprind în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii.

 Voucherele de vacanţă

În conformitate cu Legea nr. 165/2018, voucherele de vacanţă sunt bilete de valoare care se acordă angajaţilor pentru acoperirea unor cheltuieli ocazionate de efectuarea concediului de odihnă în regim de turism intern. Acestea sunt destinate acoperirii cheltuielilor cu servicii turistice, de cazare, de masă şi/sau de recuperare a capacităţii de muncă. Ele pot fi utilizate şi pentru acoperirea cheltuielilor cu servicii de călătorie şi/sau de divertisment, dacă se regăsesc într-un pachet turistic.

Nivelul maxim al sumei care poate fi acordată unui angajat în decursul unui an fiscal sub forma voucherelor de vacanţă este de şase salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată. Valoarea nominală permisă pentru un voucher de vacanţă pe suport hârtie este multiplu de 10 lei, dar nu mai mult de 100 lei.

Voucherul de vacanţă are perioada de valabilitate de un an de la data emiterii, fără a se înţelege că aceasta este perioada de valabilitate a suportului electronic, în cazul în care a fost emis pe acest tip de suport.

Se interzice unităţii afiliate acordarea unui rest de bani la voucherul de vacanţă.

Contravaloarea serviciilor turistice prestate de unităţile afiliate peste valoarea voucherelor se suportă de angajatul titular al acestora.

Tratament fiscal:

Potrivit Codului fiscal, cheltuielile cu voucherele de vacanţă sunt deductibile la determinarea profitului impozabil pentru plătitorii de impozit pe profit. În ceea ce privește plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, aceste cheltuieli nu au impact asupra bazei de impozitare, conform art. 53 din acelaşi act normativ.

Din punctul de vedere al impozitului pe venitul din salarii, voucherele de vacanţă sunt considerate avantaje pentru salariaţi şi fac obiectul impozitului pe salariu. Pentru acestea nu se datorează CAS și CASS.

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.899 din 27 decembrie 2018 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 943/2016 privind tipurile de creanţe fiscale care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare prin POS, publicat în Monitorul Oficial nr. 26/10.01.2019

Prin acest ordin au fost adăugate noi tipuri de creanţe fiscale care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare prin POS-urile instalate la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului de persoanele fizice identificate fiscal pe baza codului numeric personal, respectiv:

• regularizări privind contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorate de asigurați;
• venituri din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat de la persoane rezidente;
• sume reprezentând impozit pe venit şi contribuţii sociale datorate de persoanele fizice în curs de distribuire (plăţi aferente declaraţiei unice).

Sursa: Legea nr. 13 din 8 ianuarie 2019 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/ 2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 28/10.01.2019

Prin această lege, odată cu promulgarea OUG nr. 89/2018, a fost extinsă cota redusă de TVA de 5% pentru următoarele prestări de servicii:

• transportul de persoane cu trenurile sau vehiculele istorice cu tracțiune cu aburi pe linii înguste în scop turistic sau de agrement;
• transportul de persoane utilizând instalațiile de transport pe cablu – telecabină, telegondolă, telescaun, teleschi – în scop turistic sau de agrement;
• transportul de persoane cu vehicule cu tracţiune animală, folosite în scop turistic sau de agrement;
• transportul de persoane cu ambarcaţiuni folosite în scop turistic sau de agrement.

Totodată, consiliile locale pot acorda scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri datorat(e) pentru clădirile folosite în scopul desfăşurării de activităţi sportive, inclusiv cele care asigură funcţionarea bazelor sportive.

Sursa: Legea nr. 21 din 8 ianuarie 2019 pentru modificarea şi completarea Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 29/10.01.2019

Actul normativ aduce modificări Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004, care privesc și regimul fiscal aplicabil contribuabililor vizaţi de aceasta.

Conform legii, cooperativele agricole beneficiază de facilităţi fiscale precum:

• scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor agricole care procesează produsele agricole şi/sau care produc/comercializează material genetic şi/sau au activitate de creştere şi/sau de reproducție, astfel: pentru primii cinci ani de la data intrării în producţie în cazul celor nou-înfiinţate şi pentru o perioadă de cinci ani începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi pentru cele deja înfiinţate;
• scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor agricole prevăzute la art. 6 lit. b)-e) din Legea nr. 566/2004, astfel: pentru primii cinci ani de la data intrării în producţie în cazul celor nou-înfiinţate şi pentru o perioadă de cinci ani începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi pentru cele deja înfiinţate care au realizat la data de 31 decembrie a anului precedent o cifră de afaceri anuală netă de până la 3.000.000 euro, cursul de schimb fiind cel valabil la încheierea exerciţiului financiar în care s-a realizat cifra de afaceri;
• scutirea membrilor de la plata impozitului pe venituri în cazul microîntreprinderilor şi de la plata impozitului pe norma de venit în cazul persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale, pentru producţia valorificată prin/către cooperativa agricolă;
• prin derogare de la dispoziţiile Codului fiscal, cooperativele agricole care îndeplinesc condiţiile de microîntreprinderi nu intră sub incidenţa titlului III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” şi datorează impozit pe profit;
• scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe clădirile şi pe terenurile utilizate pentru obţinerea producţiei agricole valorificate prin/către cooperativa agricolă, inclusiv pentru bunurile aflate în patrimoniul de afectaţiune al persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale;
• scutirea membrilor cooperativelor agricole de la plata impozitului pe arendă în cazul terenurilor luate în arendă de către cooperativele agricole de la aceştia.

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 10 din 3 ianuarie 2019 privind principalele aspecte legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice şi pentru reglementarea unor aspecte contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 35/14.01.2019

Prin prezentul ordin se aduc o serie de precizări privind întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unităţile teritoriale ale MFP.

Termenele pentru depunerea situaţiilor financiare anuale sunt următoarele:

• pentru societăţile, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, 150 de zile de la încheierea exerciţiului financiar;
• pentru celelalte persoane prevăzute la art. 1 alin. (1)-(3) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, 120 de zile de la încheierea exerciţiului financiar. 

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 48 din 11 ianuarie 2019 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor 205 „Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă şi câştigurile/pierderile din investiţii, pe beneficiari de venit” şi 207 „Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenţi”, publicat în Monitorul Oficial nr. 38/15.01.2019 

Conform ordinului, declaraţiile informative se depun anual până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat.

Modificările la formularul 205 se referă la faptul că se elimină indicatorul „venit brut”, având în vedere că, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile din jocuri de noroc la distanţă şi festivaluri de poker, începând cu data de 23 martie 2018, obligația privind calculul, reţinerea şi declararea impozitului, pe fiecare beneficiar de venit, îi revine organizatorului sau plătitorului de venituri. Totodată, se introduce obligativitatea declarării veniturilor obţinute de nerezidenţi la jocurile de noroc practicate în România.

De asemenea, a fost inclusă o secţiune privind veniturile din dividende, în care sunt evidenţiate atât veniturile distribuite, cât şi cele plătite.

Formularului 207 i se aduc modificări în sensul eliminării informaţiilor referitoare la categoria venituri din jocuri de noroc pentru care, începând cu data de 23 martie 2018, veniturile obţinute de nerezidenţi la jocurile de noroc practicate în România se impozitează potrivit titlului IV „Impozitul pe venit” din Codul fiscal.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 51 din 11 ianuarie 2019 pentru stabilirea valorii de stingere a creanţelor fiscale prin operaţiunea de dare în plată, publicat în Monitorul Oficial nr. 38/15.01.2019

Actul normativ are în vedere dispozițiile art. 263 din Codul de procedură fiscală, potrivit căruia creanţele fiscale administrate de organul fiscal central (cu anumite excepţii) şi cele administrate de organul fiscal local pot fi stinse, la cererea debitorului, oricând, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea în proprietatea publică a statului sau, după caz, a unităţii administrativ-teritoriale a bunurilor imobile reprezentând construcţie şi teren aferent, precum şi terenuri fără construcţii.

Stingerea creanţelor fiscale se face:

• în cazul debitorilor pentru care nu s-a deschis procedura insolvenţei, la valoarea cea mai mică, pentru fiecare bun imobil în parte, dintre valoarea stabilită prin evaluare şi valoarea de inventar a bunurilor imobile;
• în cazul debitorilor pentru care s-a deschis procedura insolvenţei, la valoarea de lichidare din raportul de evaluare.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 50 din 11 ianuarie 2019 pentru aprobarea procedurii privind stabilirea de către organul fiscal central a sumei reprezentând 2% din impozitul anual datorat pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii şi a unităţilor de cult sau pentru acordarea de burse private, conform legii, sau a sumei reprezentând 3,5% din impozitul anual datorat pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat, în condiţiile legii, precum şi a modelului şi conţinutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 40/15.01.2019

Prin acest ordin se aprobă un nou format al declaraţiei 230 „Cerere privind destinaţia sumei reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi din pensii”, care poate fi depusă până la 15 martie 2019. Virarea sumelor reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual pentru susţinerea entităţilor nonprofit/unităţilor de cult se realizează de ANAF în maximum 90 de zile de la data depunerii cererii.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 49 din 11 ianuarie 2019 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a formularului „Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice”, publicat în Monitorul Oficial nr. 43/16.01.2019

Declaraţia unică se completează şi se depune de persoanele fizice care realizează venituri din România sau/şi din străinătate, care datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii, conform Codului fiscal. Totodată, formularul se completează şi se depune şi de persoanele fizice care nu realizează venituri şi care optează pentru plata CAS sau CASS.

Pentru anul curent, termenul de depunere este 15 martie 2019, de către persoanele care:

• au realizat venituri din România sau/şi din străinătate în anul 2018;
• estimează că vor realiza venit/norma de venit în anul 2019;
• se încadrează ca plătitor de contribuţii sociale pentru anul 2019.

Declaraţia se depune în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului, în cazul contribuabililor care încep o activitate în cursul anului fiscal şi al celor care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare pentru care impunerea este finală şi care nu au avut până la acea dată obligaţia depunerii formularului.

Declaraţia unică se depune, începând cu anul 2019, doar prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv prin intermediul serviciului „Spaţiul privat virtual” (SPV) sau pe site-ul e-guvernare.ro, cu semnătură electronică calificată.

Sursa: Legea nr. 30 din 10 ianuarie 2019 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/ 2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial nr. 44/17.01.2019

Prezenta lege aduce modificări și completări Codului fiscal și Codului de procedură fiscală, cele mai importante aspecte fiind tratate în cele ce urmează.

 Impozitul pe profit

Este făcută o completare la categoria cheltuieli sociale. Astfel, plătitorii de impozit pe profit pot acorda salariaţilor tichete culturale, aceste cheltuieli fiind încadrate la cele sociale, deductibile în limita a 5% din fondul de salarii. Ele pot fi oferite angajaţilor lunar sau ocazional pentru achitarea contravalorii de bunuri și servicii culturale (prezentate anterior).

Legea nr. 30/2019 introduce o nouă conduită în ceea ce privește facilitățile fiscale acordate societăților care realizează sponsorizări. Astfel, în cazul sponsorizărilor efectuate către entităţi persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unităţi de cult, sumele aferente acestora se scad din impozitul pe profit datorat doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris la data încheierii contractului în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Acesta se organizează de ANAF, iar înscrierea se realizează pe baza solicitării entităţii, dacă sunt îndeplinite cumulativ, la data depunerii cererii, următoarele condiţii:

• desfăşoară activitate în domeniul pentru care a fost constituită, pe baza declaraţiei pe propria răspundere;
• şi-a îndeplinit toate obligaţiile fiscale declarative prevăzute de lege;
• nu are obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat mai vechi de 90 de zile;
• a depus situaţiile financiare anuale, prevăzute de lege;
• nu a fost declarată inactivă potrivit art. 92 din Codul de procedură fiscală.

În ceea ce privește limitarea deductibilității cheltuielilor cu dobânzile (costurilor excedentare ale îndatorării), prin prezenta lege au fost stabilite noi limite pentru entitățile care fac parte dintr-un grup consolidat în scopuri de contabilitate financiară.

 Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Legea nr. 30/2019 introduce o nouă categorie de venituri exceptate de la impozitare în cazul societăților care plătesc impozit pe veniturile microîntreprinderilor. Astfel, nu se vor impozita veniturile din ajustări pentru pierderi aşteptate aferente activelor financiare constituite de persoanele juridice române care desfăşoară activităţi în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

Ca și în cazul societăţilor plătitoare de impozit pe profit, microîntreprinderile care efectuează sponsorizări pentru susţinerea entităţilor nonprofit/unităţilor de cult beneficiază de facilitățile fiscale doar dacă la data încheierii contractului acestea din urmă sunt înscrise în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.

Amintim că prin OUG nr. 25/2018 s-a introdus posibilitatea ca societățile plătitoare de impozit pe venit să scadă sumele aferente sponsorizărilor realizate până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul datorat numai dacă entităţile nonprofit/unităţile de cult erau licențiate pentru prestarea de servicii sociale.

 Impozitul pe venit

Conform Legii nr. 30/2019, persoanele fizice pot redirecționa 3,5% din impozitul pe venit pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii şi a unităţilor de cult. Anterior era menționat faptul că pot beneficia de redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit doar dacă entităţile nonprofit/unităţile de cult erau licențiate pentru prestarea de servicii sociale. Totuși, pentru a putea beneficia de redirecționarea sumelor din impozitul pe venit, entităţile nonprofit/unităţile de cult trebuie să se regăsească în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.

Având în vedere că în anii trecuți a fost realizat pe teritoriul României un număr considerabil de tranzacții cu monedă virtuală (criptomonede), au fost introduse în Codul fiscal în categoria veniturilor din alte surse şi cele din transferul de monedă virtuală. Astfel, câştigul din transferul de monedă virtuală se va impozita, fiind determinat ca diferenţă pozitivă între preţul de vânzare şi cel de achiziţie, inclusiv costurile directe aferente tranzacţiei. Câştigul sub nivelul a 200 lei/tranzacţie nu se impozitează, cu condiţia ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească 600 lei.

 Taxa pe valoarea adăugată

După cum se ştie, livrarea de locuințe sociale beneficiază de o cotă redusă de TVA de 5%. Potrivit Legii nr. 30/2019, cota redusă se aplică și pentru terenul pe care sunt construite acestea.

 Codul de procedură fiscală

Conform Legii nr. 30/2019, în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal central, procedurile de administrare se realizează în funcţie de clasa/subclasa de risc fiscal în care sunt încadraţi contribuabilii ca urmare a analizei de risc efectuate de organul fiscal.

Astfel, contribuabilii se încadrează în trei clase principale de risc fiscal: mic, mediu sau ridicat.

Criteriile generale în funcţie de care se stabileşte clasa/subclasa de risc fiscal sunt cu privire la:

• înregistrarea fiscală;
• depunerea declaraţiilor fiscale;
• nivelul de declarare;
• realizarea obligaţiilor de plată către bugetul general consolidat şi către alţi creditori.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.201 din 20 decembrie 2018 privind Procedura de regularizare a obligaţiilor fiscale în cazul reconsiderării unei tranzacţii/reîncadrării formei unei activităţi de către organul fiscal central, publicat în Monitorul Oficial nr. 61/23.01.2019

Procedura aprobată prin prezentul ordin prevede că sumele stabilite de organul fiscal central ca urmare a reconsiderării unei tranzacţii se regularizează cu obligaţiile fiscale declarate/plătite de contribuabil/plătitor anterior reconsiderării respectivei tranzacţii, această plată reprezentând o plată anticipată în contul obligaţiilor fiscale stabilite ca urmare a reconsiderării, conform prevederilor art. 171 din Codul de procedură fiscală.

În situaţia în care în baza reconsiderării tranzacţiei/reîncadrării formei unei activităţi sunt stabilite obligaţii fiscale suplimentare, contribuabilul trebuie să plătească diferenţele dintre obligaţiile fiscale achitate anterior reconsiderării tranzacţiei/reîncadrării formei unei activităţi şi cele suplimentare stabilite ca urmare a acestei operaţiuni, împreună cu obligaţiile fiscale accesorii.

În cazul reconsiderării unei tranzacţii pentru care s-a aplicat impozitul pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal al persoanelor fizice şi care a fost reîncadrată ca activitate independentă, fie după o inspecție fiscală în urma căreia s-a emis decizia de impunere prin care s-au stabilit în sarcina contribuabilului verificat obligaţii fiscale suplimentare aferente venitului din activităţi independente, fie având în vedere declararea de către acesta a veniturilor obţinute din activităţi independente, impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, reţinut contribuabilului de notarul public, constituie plată anticipată în contul impozitului pe venitul din activităţi independente datorat ca urmare a reconsiderării tranzacţiei sale.

Procedura de regularizare a impozitului pe venit stabilit în sarcina contribuabilului reprezintă totalitatea operaţiunilor efectuate de organul fiscal central competent în administrarea obligaţiilor fiscale ale contribuabilului ale cărui tranzacţii au fost reconsiderate şi constă în recunoaşterea, în totalitate, indiferent de bugetul unde au fost ulterior distribuite, a sumelor reţinute de notarul public de la acesta anterior reconsiderării tranzacţiei.

În cazul reîncadrării formei unei activităţi independente în activitate dependentă, compartimentul cu atribuţii de inspecţie fiscală din cadrul organului fiscal central competent emite decizia de impunere prin care stabileşte în sarcina persoanei fizice sau a persoanei juridice verificate, care are calitatea de angajator, obligaţii fiscale suplimentare reprezentând impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, precum şi contribuţii sociale obligatorii. Impozitul pe venitul din activităţi independente şi contribuţiile sociale obligatorii achitate de persoana fizică anterior reîncadrării formei activităţii sale constituie plată anticipată în contul impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor şi contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii datorate de aceasta.

Procedura se aplică şi în situaţia în care contribuabilul pentru care trebuie reîncadrată forma unei activităţi este persoană juridică.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 97 din 18 ianuarie 2019 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului 204 „Declaraţie anuală de venit pentru asocieri fără personalitate juridică şi entităţi supuse regimului transparenţei fiscale”, publicat în Monitorul Oficial nr. 67/28.01.2019

Formularul 204 se utilizează pentru declararea veniturilor realizate începând cu anul 2018 de asocierile fără personalitate juridică, cu excepţia veniturilor din activităţi agricole impuse pe baza normelor de venit, pentru care acesta de folosește începând cu anul 2019.

Conform ordinului, declaraţia se completează şi se depune în cazul asocierilor fără personalitate juridică constituite între persoane fizice care realizează venituri din:

• activităţi independente (activităţi de producţie, comerţ, prestări de servicii, profesii liberale) pentru care venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
• drepturi de proprietate intelectuală, inclusiv din activităţi adiacente, pentru care venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
• activităţi agricole pentru care venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
• piscicultură, pentru care venitul net anual se determină în sistem real;
• silvicultură, pentru care venitul net anual se determină în sistem real;
• activităţi agricole pentru care venitul anual se stabileşte pe bază de norme de venit.

Formularul se depune până la data de 15 februarie a anului următor celui de raportare.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 167 din 30 ianuarie 2019 pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.856/2017 privind stabilirea criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal în cazul înregistrării şi anulării înregistrării în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, pentru aprobarea Procedurii privind evaluarea riscului fiscal pentru persoanele impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de taxă pe valoarea adăugată potrivit art. 316 alin. (1) lit. a) şi c) şi alin. (12) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru aprobarea Procedurii de înregistrare, la cerere, în scopuri de taxă pe valoarea adăugată potrivit art. 316 alin. (12) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru aprobarea Procedurii de anulare, din oficiu, a înregistrării în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a persoanelor impozabile care prezintă risc fiscal ridicat potrivit art. 316 alin. (11) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicat în Monitorul Oficial nr. 80/31.01.2019

Conform prezentului ordin, contribuabilii care optează pentru aplicarea regimului normal de taxă în contextul în care cifra de afaceri este inferioară plafonului de scutire (300.000 lei/an) se vor putea înregistra în scopuri de TVA în ziua solicitării.

Astfel, contribuabilii au posibilitatea de a depune electronic „Declaraţia pe proprie răspundere pentru înregistrarea în scopuri de TVA, potrivit art. 316 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare”. Aceștia vor depune la organul fiscal competent şi formularul 010 „Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru persoane juridice, asocieri și alte entităţi fără personalitate juridică”, împreună cu dovada transmiterii declaraţiei pe propria răspundere fără erori de validare.

Înregistrarea în scopuri de TVA a contribuabililor respectivi se face chiar în ziua depunerii formularului 010, prin emiterea deciziei de aprobare a înregistrării. Ulterior, în termen de 15 zile de la data depunerii, informaţiile din cadrul declaraţiei pe propria răspundere vor fi verificate de ANAF. În cazul în care informaţiile din declaraţie nu concordă cu cele disponibile în bazele de date ale ANAF, dosarul va fi transmis către Direcţia generală antifraudă fiscală în vederea efectuării unei analize suplimentare, urmând ca, în situaţia în care se confirmă neconcordanțele, înregistrarea în scopuri de TVA să fie anulată.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)