Sursa: Legea nr. 165 din 10 iulie 2018 privind acordarea biletelor de valoare, publicată în Monitorul Oficial nr. 599/13.07.2018

Legea reglementează modul de acordare, în beneficiul angajaților, a biletelor de valoare, în condițiile și cu excepțiile prevăzute de Codul fiscal. Acestea pot fi emise atât pe suport hârtie, cât și pe suport electronic. Biletele de valoare care pot fi acordate sunt tichetele de masă, tichetele cadou, tichetele de creșă, tichetele culturale și voucherele de vacanță.

Actul normativ intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2019.

În cele ce urmează prezentăm principalele aspecte privind aceste bilete de valoare și tratamentul lor fiscal.

➜ Tichetele de masă

Tichetele de masă sunt bilete de valoare acordate angajaților lunar ca alocație individuală de hrană, utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziționarea de produse alimentare. Tichetele de masă pe suport hârtie se distribuie de către angajator lunar, în ultima decadă a fiecărei luni, pentru luna următoare.

Angajatorul distribuie pentru fiecare salariat un număr de tichete de masă corespunzător numărului de zile lucrătoare din luna pentru care se face distribuirea.

Salariatul poate utiliza lunar un număr de tichete de masă cel mult egal cu numărul de zile lucrate. Acesta are obligația să restituie angajatorului la finele fiecărei luni tichetele de masă necuvenite.

Valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăși suma de 15,18 lei

Din punct de vedere fiscal:

• Cheltuielile cu tichetele de masă sunt deductibile la determinarea profitului impozabil pentru plătitorii de impozit pe profit.
• Tichetele de masă sunt considerate avantaje pentru salariați și fac obiectul impozitului pe salariu (10%).
• Pentru aceste tichete nu se datorează contribuții sociale (CAS și/sau CASS).

➜ Tichetele cadou

Tichetele cadou sunt bilete de valoare acordate ocazional angajaților pentru cheltuieli sociale. Acestea pot fi oferite și altor categorii de beneficiari, pentru campaniile de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclamă și publicitate.

Valoarea nominală a unui tichet cadou este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 50 lei.

• Cheltuielile cu tichetele cadou oferite salariaților (drept cheltuieli sociale) sunt deductibile la determinarea profitului impozabil pentru plătitorii de impozit pe profit, în limita a 5% din fondul de salarii.
• Tichetele cadou acordate salariaților și cele oferite în beneficiul copiilor minori ai acestora, cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea lor pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai sus, nu depășește 150 lei.
• Pentru aceste tichete nu se datorează contribuții sociale.

➜ Tichetele de creșă

Tichetele de creșă sunt bilete de valoare ce se acordă lunar angajaților care nu beneficiază de concediul și de indemnizația pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani. Ele pot fi utilizate numai pentru achitarea taxelor la creșa unde este înscris copilul.

Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor de creșă nu poate depăși 450 lei pentru o lună, pentru fiecare copil aflat la creșă. Valoarea nominală a unui tichet de creșă este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 100 lei.

• Cheltuielile cu tichetele de creșă oferite salariaților sunt deductibile la determinarea profitului impozabil pentru plătitorii de impozit pe profit, în limita a 5% din fondul de salarii.
• Tichetele de creșă sunt considerate avantaje pentru salariați și fac obiectul impozitului pe salariu.
• Pentru aceste tichete nu se datorează contribuții sociale.

➜ Tichetele culturale

Tichetele culturale sunt bilete de valoare acordate angajaților lunar sau ocazional pentru achitarea contravalorii de bunuri și servicii culturale. Bunurile și serviciile culturale pot fi abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecții cinematografice, muzee, festivaluri, târguri și expoziții, permanente sau itinerante, parcuri tematice, inclusiv cele destinate copiilor, precum și cărți, manuale școlare, albume muzicale, filme, în orice format.

Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor culturale nu poate depăși 150 lei pentru tichetele oferite lunar, respectiv suma de 300 lei/eveniment pentru cele oferite ocazional. Valoarea nominală a unui tichet cultural este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 50 lei.

• Cheltuielile cu tichetele culturale oferite salariaților (drept cheltuieli sociale) sunt deductibile la determinarea profitului impozabil pentru plătitorii de impozit pe profit, în limita a 5% din fondul de salarii.
• Tichetele culturale sunt considerate avantaje pentru salariați și fac obiectul impozitului pe salariu.
• Pentru aceste tichete se datorează contribuții sociale.

➜ Voucherele de vacanță

Voucherele de vacanță sunt bilete de valoare care se acordă angajaților pentru acoperirea unor cheltuieli ocazionate de efectuarea concediului de odihnă în regim de turism intern. Nivelul maxim al sumei care poate fi oferită unui angajat în decursul unui an fiscal sub forma voucherelor de vacanță este de șase salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată.

Voucherele de vacanță sunt destinate acoperirii cheltuielilor cu servicii turistice, de cazare, de masă și/sau de recuperare a capacității de muncă. Ele pot fi utilizate și pentru acoperirea cheltuielilor cu servicii de călătorie și/sau de divertisment, dacă se regăsesc într-un pachet turistic.

Valoarea nominală permisă pentru un voucher de vacanță pe suport hârtie este multiplu de 10 lei, dar nu mai mare de 100 lei.

Voucherul de vacanță are perioada de valabilitate de un an de la data emiterii, fără a se înțelege că aceasta este perioada de valabilitate a suportului electronic, în cazul în care a fost emis pe acest tip de suport.

Se interzice unității afiliate acordarea unui rest de bani la voucherul de vacanță.

Contravaloarea serviciilor turistice prestate de unitățile afiliate peste valoarea voucherelor de vacanță se suportă de către titularul acestora.

• Cheltuielile cu voucherele de vacanță sunt deductibile la determinarea profitului impozabil pentru plătitorii de impozit pe profit.
• Voucherele de vacanță sunt considerate avantaje pentru salariați și fac obiectul impozitului pe salariu.
• Pentru aceste vouchere nu se datorează contribuții sociale.

Sursa: Legea nr. 175 din 13 iulie 2018 pentru modificarea și completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 611/17.07.2018 

• se modifică art. 291 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal (livrări care beneficiază de cota redusă de TVA de 9%), care va avea următorul conținut: „g) livrarea apei pentru irigații în agricultură”;
• se introduce o nouă literă (servicii care beneficiază de cota redusă de TVA de 9%), cu următorul cuprins: „i) serviciile de alimentare cu apă și de canalizare”.

Legea intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2019. 

Sursa: Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.531 din 11 iulie 2018 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2018 a operatorilor economici, precum și pentru modificarea și completarea unor reglementări contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 623/18.07.2018

Conform ordinului, operatorii economici care în exercițiul financiar precedent (2017) au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 220.000 lei au obligația să întocmească și să depună raportări contabile la 30 iunie 2018 la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, până cel mai târziu la data de 16 august 2018.

Raportările contabile se depun în format hârtie și în format electronic sau numai în formă electronică, pe portalul www.e-guvernare.ro, având atașată o semnătură electronică extinsă. Formatul electronic al acestora constă într-un fișier PDF la care este atașat un fișier xml.

• denumirea contului 441 „Impozitul pe profit/venit” se modifică în „Impozitul pe profit și alte impozite”;
• se introduc conturile 4415 „Impozitul specific unor activități” (P), 6231 „Cheltuieli de protocol”, 6232 „Cheltuieli de reclamă și publicitate” și 695 „Cheltuieli cu impozitul specific unor activități”.

Sursa: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71 din 17 iulie 2018 privind prorogarea termenului de administrare, de către organele fiscale de la nivel județean și al municipiului București, a obligațiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii, de la data de 1 august 2018 la data de 1 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 625/19.07.2018 

Potrivit acestei ordonanțe de urgență, termenul de 1 august 2018 prevăzut la art. II din Legea nr. 30/2018 pentru completarea art. 30 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală se prorogă până la data de 1 noiembrie 2018. 

Sursa: Legea nr. 176 din 17 iulie 2018 privind internshipul, publicată în Monitorul Oficial nr. 626/ 19.07.2018 

Legea reglementează modalitatea de efectuare a programelor de internship (practică profesională) pentru persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani. Contractele de internship pot fi încheiate și de persoane care au împlinit vârsta de 15 ani, dar numai cu acordul părinților.

În funcție de numărul de salariați, organizația-gazdă poate încheia în mod simultan contracte de internship pentru un număr de interni care nu poate fi mai mare de 5% din numărul total al salariaților. Prin excepție, organizația care are încadrați cel mult 20 de salariați poate încheia simultan cel mult două contracte de internship.

Durata unui program de internship este de maximum 720 de ore pe parcursul a șase luni consecutive.  Perioada în care internul a desfășurat activitatea în baza contractului de internship se consideră vechime în muncă și, după caz, vechime în specialitate, în funcție de tipul acesteia.

Încheierea unui contract de internship cu scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă pentru efectuarea activității respective este interzisă, sub sancțiunea nulității absolute.

Internul are dreptul la o indemnizație pentru internship, plătită de organizația-gazdă, al cărei cuantum este stipulat în contractul de internship, aceasta fiind egală cu cel puțin 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată și acordându-se proporțional cu numărul de ore de activitate desfășurată.

Activitatea internului se derulează sub coordonarea unui îndrumător care are anumite atribuții specifice. Evaluarea acesteia se face pe baza unui referat de evaluare, întocmit de îndrumător în termen de cinci zile lucrătoare de la finalizarea programului de internship, care acordă unul dintre următoarele calificative: foarte bine (FB), bine (B), satisfăcător (S) și nesatisfăcător (NS). În urma evaluării activității internului, organizația-gazdă poate decide angajarea sa cu contract individual de muncă, în condițiile legii, ținând cont de posturile vacante și de competențele dobândite de acesta. În termen de cinci zile de la comunicarea referatului de evaluare final, organizația trebuie să îi elibereze internului un certificat de internship.

Organizația-gazdă are obligația completării și transmiterii datelor și informațiilor din contractul de internship, cel târziu în ultima zi lucrătoare anterioară începerii activității în cadrul programului de internship, în registrul de evidență a contractelor de internship, înființat de agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă sau a municipiului București.

Durata maximă a contractului de internship este de șase luni, fără posibilitatea prelungirii. La încetarea acordului, părțile pot conveni ca activitatea să continue prin încheierea unui contract individual de muncă. Organizațiile-gazdă care, în termen de 60 de zile de la finalizarea programului de internship, încheie un contract individual de muncă cu internul primesc, la cerere, o primă de promovare a angajării în cuantum de 4.586 lei pentru fiecare persoană astfel angajată, după îndeplinirea obligației de menținere a raporturilor de muncă pentru o perioadă neîntreruptă de cel puțin 24 de luni. 

Sursa: Legea nr. 191 din 19 iulie 2018 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, publicată în Monitorul Oficial nr. 642/24.07.2018 

Potrivit acestei legi, persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, precum și cele care derulează activități de prestări de servicii, care realizează anual o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 50.000 euro, au obligația să accepte ca mijloc de plată și cardurile de debit, și cardurile de credit prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare. Anterior, plafonul era de 10.000 euro și erau vizate doar persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul, nu și prestatorii de servicii.

Persoanele juridice obligate să se doteze cu POS vor putea oferi serviciul de avans în numerar la terminalele de plată în baza contractelor încheiate cu instituțiile acceptante, dar nu mai este obligatoriu. 

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.825 din 20 iulie 2018 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului 107 „Declarație informativă privind beneficiarii sponsorizărilor/mecenatului/burselor private”, publicat în Monitorul Oficial nr. 646/25.07.2018 

• contribuabilii plătitori de impozit pe profit care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat ori acordă burse private;
• contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care efectuează sponsorizări pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, potrivit legii.

„Declarația informativă privind beneficiarii sponsorizărilor/mecenatului/burselor private” se depune împreună cu anexa la această declarație în situația în care suma reportată aferentă sponsorizărilor/mecenatului/burselor private acordate anterior anului 2018, respectiv anterior anului fiscal modificat care începe în anul calendaristic 2018 nu poate fi individualizată pe fiecare beneficiar.

• până la data de 25 martie inclusiv a anului următor, respectiv până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor, în cazul contribuabililor prevăzuți la art. 41 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal;
• până la data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat, cu excepția contribuabililor prevăzuți la art. 41 alin. (5) lit. a) și b), care depun declarația până la data de 25 a celei de-a doua luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat, în cazul contribuabililor care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) din Codul fiscal;
• până la data depunerii situațiilor financiare, în cazul persoanelor juridice care în cursul anului fiscal se dizolvă cu lichidare;
• până la închiderea perioadei impozabile, în cazul persoanelor juridice care în cursul anului fiscal se dizolvă fără lichidare.

• până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor;
• până la data de 25 inclusiv a lunii următoare ultimului trimestru pentru care datorează impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în situațiile prevăzute la art. 48 alin. (3¹) și art. 52 din Codul fiscal;
• până la data depunerii situațiilor financiare, în cazul persoanelor juridice care în cursul anului fiscal se dizolvă cu lichidare;
• până la închiderea perioadei impozabile, în cazul persoanelor juridice care în cursul anului fiscal se dizolvă fără lichidare.

Formularul se completează cu ajutorul programului de asistență și se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 

Sursa: Legea nr. 203 din 20 iulie 2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 647/25.07.2018 

Potrivit prezentei legi, contravenientul poate achita, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

Totodată, a fost creat cadrul legal general pentru eficientizarea activității de achitare a amenzilor, astfel:

• Sistemul-pilot se aplică pentru început amenzilor contravenționale la regimul circulației pe drumurile publice date conducătorilor de autovehicule.
• Va fi creat un sistem informatic de gestionare a titlurilor de creanță (amenzilor) electronice.
• Se constituie un cont unic deschis la Trezoreria Statului destinat încasării amenzilor contravenționale, prin emiterea unui ordin al ministrului finanțelor publice în acest sens. Sumele încasate în contul respectiv se distribuie în termen de două zile lucrătoare către unitățile administrative locale unde domiciliază contravenienții.
• Se reglementează obligația utilizării unei serii de evidență unică a proceselor-verbale de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii.
• Achitarea în numerar a amenzilor contravenționale se va putea face la orice unitate a Trezoreriei Statului, la casieriile unităților administrativ-teritoriale sau la alte entități care se stabilesc prin normele de aplicare a acestei legi, indiferent de domiciliul persoanei fizice.
• Contravenientul nu mai este obligat să facă dovada plății către agentul constatator sau organul din care acesta face parte.
• Procesele-verbale de contravenție întocmite în condițiile prezentei legi se arhivează la nivelul organului din care face parte agentul constatator, fără a mai fi transmise în format hârtie organelor fiscale competente pentru urmărirea lor. Informațiile aferente acestor documente vor fi încărcate de organele constatatoare în sistemul informatic de gestionare a titlurilor de creanță electronice, pentru a fi folosite de organele de urmărire (executare silită).
• Pentru aplicarea acestui sistem-pilot urmează să se emită acte normative secundare (norme de aplicare). 

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.701 din 4 iulie 2018 pentru aprobarea Procedurii se stabilire și de regularizare a contribuției de asigurări sociale de sănătate și a contribuției de asigurări sociale datorate de persoanele fizice, precum și a formularului 631 „Decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate și a contribuției de asigurări sociale”, publicat în Monitorul Oficial nr. 672/02.08.2018 

Prevederile ordinului se aplică pentru stabilirea CAS și CASS datorate pentru veniturile obținute de persoanele fizice în anul 2017.

Definitivarea CASS aferente anului 2017 se realizează de către organul fiscal pentru următoarele categorii de venituri:

• din activități independente;
• din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
• din asocieri cu persoane juridice;
• din cedarea folosinței bunurilor;
• din investiții;
• din alte surse.

Definitivarea CAS aferente anului 2017 se face de către organul fiscal pentru veniturile din activități independente, determinate în sistem real, și anume:

• din activități de producție, comerț și prestări de servicii;
• din profesii liberale;
• din drepturi de proprietate intelectuală.