Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 627 din 8 martie 2018 privind aprobarea procedurii de transmitere a datelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) sau art. 3 alin. (2) lit. a), b) sau c), după caz, respectiv cele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) şi c) din anexa nr. 11 la Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, publicat în Monitorul Oficial nr. 238/19.03.2018

Conform ordinului, utilizatorii caselor de marcat vor avea obligaţia să transmită către ANAF datele referitoare la operaţiunile efectuate: informaţiile din bonurile fiscale, datele din raportul fiscal de închidere zilnică, informaţiile cu privire la închiderea/deschiderea aparatului. În vederea îndeplinirii acestei obligaţii, fișierele XML prevăzute în legislaţia secundară privind aparatele de marcat (Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 146/2018, Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), semnate folosind certificatul digital al casei de marcat, sunt exportate de pe aceasta pe un mediu de stocare extern.

Prin intermediul programului de asistenţă pus la dispoziţie pe portalul ANAF, fişierele XML sunt validate şi atașate unui fişier PDF. Fișierul PDF cu XML ataşat, semnat cu certificat digital calificat, se comunică organului fiscal prin mijloace electronice de transmitere la distanţă până cel târziu în data de 20 a lunii următoare perioadei de raportare, prin aceasta înţelegându-se luna calendaristică.

În situaţia în care există aparate de marcat nefolosite, utilizatorii au obligaţia de a informa organul fiscal prin completarea şi transmiterea „Declaraţiei privind aparatele de marcat electronice fiscale neutilizate”. Aparatele de marcat electronice fiscale neutilizate sunt cele care nu au fost folosite în nicio zi din perioada de raportare (luna anterioară). Declaraţia se completează cu ajutorul programului de asistenţă pus la dipoziţia utilizatorilor pe portalul ANAF şi se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanţă până cel târziu în data de 20 a lunii următoare perioadei de raportare în care aparatele de marcat nu au fost folosite. În cazul în care, după depunerea declaraţiei, utilizatorul constată existenţa unor omisiuni/erori în datele declarate, acesta trebuie să depună o nouă declaraţie completată cu datele care necesită modificarea şi/sau cu datele care nu au fost declarate.

Pentru transmiterea fișierelor şi/sau a declaraţiei, utilizatorul ori împuternicitul acestuia trebuie să deţină un certificat calificat eliberat în condiţiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată.

Reamintim faptul că, începând cu data de 1 iunie 2018, contribuabilii mijlocii şi mari au obligaţia de a utiliza numai case de marcat echipate cu dispozitiv de memorare a jurnalului electronic. Contribuabilii mici au aceeaşi obligaţie, dar începând cu data de 1 august 2018.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 673 din 15 martie 2018 pentru modificarea şi completarea unor ordine ale preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală privind aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanţelor fiscale, publicat în Monitorul Oficial nr. 243/20.03.2018

Au fost aprobate trei noi formulare folosite în domeniul colectării creanţelor fiscale:

• Decizie de anulare a actului administrativ fiscal;
• Decizie de impunere privind obligaţiile fiscale stabilite în urma preluării acestora de la contribuabilii radiaţi;
• Cerere referitoare la opţiunea de înștiințare privind modul în care a fost efectuată stingerea obligaţiilor fiscale.

De asemenea, au fost modificate următoarele formulare:

• Adresă de înfiinţare a popririi asigurătorii asupra disponibilităţilor băneşti;
• Somaţie;
• Adresă de înfiinţare a popririi executorii asupra disponibilităţilor băneşti;
• Adresă de înfiinţare a popririi asupra disponibilităţilor băneşti;
• Adresă de suspendare temporară, totală sau parţială a indisponibilizării conturilor;
• Adresă privind continuarea măsurilor de executare silită prin poprire asupra disponibilităţilor băneşti;
• Decizie de ridicare a măsurilor de executare silită asupra disponibilităţilor băneşti.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 675 din 15 martie 2018 privind aprobarea metodelor indirecte de stabilire a veniturilor şi a procedurii de aplicare a acestora, publicat în Monitorul Oficial nr. 257/23.03.2018

Potrivit art. 138 din Codul de procedură fiscală, ANAF are dreptul să facă o verificare fiscală a ansamblului situaţiei fiscale personale a persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit, prin situaţie fiscală personală înţelegându-se totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale, a fluxurilor de trezorerie şi a altor elemente de natură să determine starea fiscală reală a persoanei fizice pe perioada verificată.

Prin acest ordin se aprobă metodele indirecte de stabilire a veniturilor, utilizate de ANAF cu ocazia verificării situaţiei fiscale personale:

• metoda sursei şi utilizării fondului – când se constată că persoana fizică verificată a utilizat fonduri în valoare mai mare decât sursele identificate;
• metoda fluxurilor de trezorerie – când se constată că operaţiunile derulate de persoana fizică verificată s-au desfăşurat, în principal, prin conturile bancare şi financiare şi au fost depuse sume semnificative în numerar în aceste conturi;
• metoda patrimoniului net – când se constată că patrimoniul net al persoanei verificate a înregistrat creșteri semnificative pe parcursul perioadei verificate şi a fost stabilită, cu un grad rezonabil de certitudine, valoarea elementelor patrimoniale la începutul şi la sfârşitul acestei perioade.

Sursa: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18 din 15 martie 2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 260/23.03.2018

Prin prezenta ordonanţă de urgenţă se introduce un nou sistem fiscal pentru persoanele fizice, care presupune simplificarea obligaţiilor declarative prin depunerea unui singur formular, stabilirea impozitului de către contribuabil, prin autoimpunere, existenţa unui singur termen de plată, la 15 martie inclusiv a anului următor celui în care se realizează veniturile, posibilitatea de a efectua plăţi privind impozitul pe venit la venitul estimat pentru anul curent, evaluarea pentru încadrarea ca plătitor de CAS şi CASS în funcţie de venitul estimat pentru anul curent, posibilitatea de rectificare a declaraţiei până la termenul de plată etc.

În cele ce urmează vom prezenta principalele modificări.

 Declaraţia unică

Începând cu anul 2018, contribuabilii persoane fizice vor trebui să depună, în anumite condiții, „Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice” (formularul 212). Aceasta comasează mai multe formulare în unul singur, şi anume:

• 200 „Declaraţie privind veniturile realizate din România”;
• 201 „Declaraţie privind veniturile realizate din străinătate”;
• 220 „Declaraţie privind venitul estimat/norma de venit”;
• 221 „Declaraţie privind veniturile din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit”;
• 600 „Declaraţie privind venitul asigurat la sistemul public de pensii”;
• 604 „Declaraţie pentru stabilirea obligaţiilor de plată cu titlu de contribuţie de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care nu realizează venituri sau alte categorii de persoane prevăzute la art. 180 din Codul fiscal”.

Sunt obligaţi să depună declaraţia unică contribuabilii care determină venitul net în sistem real, potrivit legii sau prin opţiune, pe baza datelor din contabilitate, pentru veniturile:

• din activităţi de producţie, comerţ, prestări de servicii;
• din drepturi de proprietate intelectuală, cu excepţia veniturilor pentru care impozitul se reţine la sursă;
• din exercitarea unei profesii liberale;
• din închirierea în scop turistic a unui număr mai mare de cinci camere, situate în locuinţe proprietate personală;
• din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una şi cinci camere inclusiv, pentru care s-a optat pentru determinarea venitului net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate. Dacă în cursul anului fiscal se obţin venituri din închirierea în scop turistic a unui număr mai mare de cinci camere, situate în locuinţe proprietate personală, de la data depășirii acestui număr de camere şi până la sfârşitul anului fiscal, venitul net se determină în sistem real;
• din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de cinci contracte de închiriere sau subînchiriere, calificate în categoria venituri din activităţi independente;
• din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr de până la cinci contracte de închiriere inclusiv pentru care, potrivit opţiunii contribuabilului, venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
• din drepturi de proprietate intelectuală pentru care, potrivit opţiunii contribuabilului, venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
• din activităţi agricole pentru care nu există obligaţia stabilirii normelor de venit;
• din silvicultură şi piscicultură.

Nu se depune declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice pentru următoarele categorii de venituri:

• determinate pe bază de normă de venit (venituri nete), cu excepția celor care au depus declarația prevăzută la art. 120 din Codul fiscal;
• din drepturi de proprietate intelectuală, a căror impunere este finală;
• din cedarea folosinței bunurilor sub formă de arendă, a căror impunere este finală;
• sub formă de salarii și asimilate salariilor, pentru care informațiile sunt cuprinse în declarațiile specifice;
• din investiții, a căror impunere este finală;
• din premii și din jocuri de noroc, a căror impunere este finală;
• din pensii;
• din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal;
• din alte surse, cu excepția celor prevăzute la art. 116 din Codul fiscal.

Declaraţia unică se depune anual, până la data de 15 martie.

Pentru acest an, care este unul de tranziție de la vechiul la noul sistem, termenul de depunere este 15 iulie 2018 inclusiv.

Formularul 212 cuprinde, în linii mari, două capitole: unul aferent veniturilor certe realizate în anul anterior şi altul dedicat veniturilor care se estimează a se realiza în anul curent.

Până la data de 15 iulie, sunt așteptate să depună declaraţia unică toate persoanele fizice care aveau obligaţia, potrivit legislaţiei vechi, să depună formularele 200, 201 şi 221.

Declaraţia unică se depune numai prin mijloace electronice de transmitere la distanţă. Cu titlu de excepţie, pentru anul 2018 se permite depunerea acesteia şi pe suport hârtie.

Unităţile administrativ-teritoriale (primăriile), mai ales cele din localitățile în care ANAF nu are sedii, vor fi obligate să acorde sprijin persoanelor fizice în ceea ce priveşte accesul în „Spaţiul privat virtual”, completarea declaraţiei unice şi transmiterea efectivă a acesteia către ANAF.

 Impozitul pe venit

Referitor la impozitul pe venit, noul mecanism presupune trecerea de la sistemul de plăți anticipate la sistemul de autoimpunere. Cu alte cuvinte, așa cum am menționat și anterior, contribuabilul va depune declarația unică până la termenul stabilit în legislație, în care va estima veniturile din anul curent, având posibilitatea de a efectua plăţile de impozit oricând până la scadență (15 martie anul următor) prin autoimpunere.

Totodată, există posibilitatea de rectificare a declarației până la termenul de plată. Astfel, dacă există diferenţe între sumele estimate și cele definitive, diferenţele în plus (de plată) se vor achita până la 15 martie inclusiv, iar pentru cele în minus (de restituit) se va aplica procedura de restituire/compensare, conform Codului de procedură fiscală.

Ca urmare a depunerii declaraţiei unice, ANAF, pe de o parte, va emite o decizie de definitivare a impozitului aferent anului 2017 (cu termen de plată pentru o eventuală diferenţă de impozit în 60 de zile de la comunicare), iar pe de altă parte, va înscrie automat în evidenţa fiscală un impozit pe venit estimat aferent anului 2018 corespunzător veniturilor estimate a se realiza în acest an. Este important de menționat că deciziile de impunere aferente anului 2017 sunt ultimele pe care le emite ANAF, începând cu 2018 plata impozitului fiind făcută în regim de autoimpunere. Astfel, ANAF nu va mai emite decizii de plăţi anticipate şi nici decizii de regularizare pentru veniturile realizate începând cu 2018.

Termenul unic de plată pentru impozitul aferent anului 2018 este 15 martie 2019, contribuabilul având posibilitatea să efectueze până la această dată plăţi în ritmul şi în cuantumul dorite (au fost eliminate termenele trimestriale de plăţi anticipate în cursul anului). Tot până la 15 martie 2019, persoana fizică va trebui să depună formularul 212 în care va declara veniturile realizate efectiv în anul 2018 (se definitivează astfel impozitul aferent anului 2018) şi să estimeze veniturile pe care preconizează a le realiza în 2019.

Conform acestei ordonanțe de urgenţă, în cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, arendă, din asocieri cu persoane juridice și al venitului realizat în baza contractelor de activitate sportivă, impozitul se reține la sursă de către plătitorii de venituri.

 Contribuţia de asigurări sociale

Ca și în cazul impozitului pe venit, se trece de la sistemul de stabilire a CAS de către ANAF (prin decizii de impunere) la sistemul de autoimpunere (determinarea CAS se face de contribuabil prin intermediul declaraţiei unice), de către persoanele fizice care obţin venituri din activităţi independente şi din drepturi de proprietate intelectuală.

Pensionarii şi persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale nu datorează CAS. În ceea ce privește veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, CAS nu se datorează în cazul în care persoanele fizice respective obţin şi venituri din salarii.

Persoana fizică face evaluarea pentru încadrarea ca plătitoare de CAS în funcţie de venitul estimat pentru anul curent (independent de venitul realizat în anul precedent).

• Dacă venitul net estimat pentru anul curent este mai mare sau egal cu 22.800 lei (nivelul a 12 salarii minime brute pe țară), se datorează CAS la un venit ales, dar nu mai mic decât nivelul salariului minim brut pe ţară (anual minimum 1.900 lei x 12 luni x 25%).
• Dacă venitul net estimat pentru anul curent este mai mic de 22.800 lei, nu este obligatorie plata CAS (asigurarea este opțională). Totuşi, se datorează CAS în situaţia în care în anul viitor, odată cu depunerea declaraţiei finale, se constată depășirea plafonului.

Plăţile de CAS se pot efectua oricând până la scadenţă (15 martie anul următor). Contribuabilul are posibilitatea de a rectifica oricând până la termenul de plată declaraţia privind veniturile estimate. Pentru 2018, care este un an de tranziție de la vechiul la noul sistem, termenul de depunere a declaraţiei unice este 15 iulie inclusiv.

Pentru definitivarea din anul următor se vor avea în vedere următoarele situaţii:

• Dacă venitul realizat este mai mare decât cel estimat şi mai mare sau egal cu 22.800 lei, nu se stabilesc diferenţe de CAS.
• Dacă venitul realizat este mai mare sau egal cu 22.800 lei, iar venitul estimat este mai mic de 22.800 lei, se datorează CAS pentru anul precedent la venitul ales (minimum 22.800 lei).
• Dacă venitul realizat este mai mic de 22.800 lei, iar venitul estimat este de peste 22.800 lei, CAS plătită se valorifică în sistemul de pensii.

Contribuția de asigurări sociale se reține la sursă de către plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, baza anuală de calcul reprezentând-o venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară.

Pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru care impozitul se reține la sursă, obţinut de la un singur plătitor de venit, iar nivelul net estimat al acestor venituri pentru anul curent este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează CAS, plătitorul de venit are obligația să calculeze, să rețină şi să plătească contribuția de asigurări sociale.

În condițiile în care persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală estimează că vor obține de la mai mulți plătitori venituri nete egale sau mai mari decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează CAS, aceştia desemnează prin contractul încheiat între părți plătitorul de venit care are obligația să calculeze, să rețină și să plătească contribuția și stabilesc venitul ales pentru care datorează contribuția în anul în curs. Nivelul contribuției calculate și reținute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel stabilit de părți, până la concurența contribuției aferente venitului ales precizat în contract.

În situația în care persoanele fizice ce realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală estimează că vor obține de la mai mulți plătitori venituri nete mai mici decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează CAS, iar nivelul venitului net sau brut, după caz, cumulat realizat este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară, acestea au obligația depunerii declarației unice. Trebuie reamintit faptul că la determinarea sumelor cumulate trebuie avute în vedere și veniturile din activități independente sau cele obţinute în baza contractelor de activitate sportivă.

 Contribuţia de asigurări sociale de sănătate

Ca și în cazul impozitului pe venit, se trece de la sistemul de stabilire a CASS de către ANAF (prin decizii de impunere) la sistemul de autoimpunere (determinarea CASS se face de contribuabil prin intermediul declaraţiei unice), de către persoanele fizice care obţin venituri din activităţi independente şi din drepturi de proprietate intelectuală.

În ceea ce privește CASS, situația este puțin diferită față de CAS. Astfel, determinarea statutului de plătitor al contribuției de asigurări sociale de sănătate nu se face luând în calcul doar nivelul venitului net din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală sau al venitului brut obţinut în baza contractelor de activitate sportivă, ci având în vedere un cumul al veniturilor realizate de persoana fizică din mai multe categorii.

Contribuabilii la sistemul de asigurări sociale de sănătate datorează CASS dacă estimează pentru anul curent venituri a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, sumă obținută prin cumularea veniturilor din următoarele categorii:

• venitul net/brut sau norma de venit din activități independente;
• venitul net din drepturi de proprietate intelectuală stabilit după acordarea cotei de cheltuieli forfetare, precum și venitul net din drepturi de proprietate intelectuală determinat în sistem real;
• venitul net distribuit din asocieri cu persoane juridice, contribuabili potrivit titlului II „Impozitul pe profit” sau titlului III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” din Codul fiscal ori Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi;
• venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor;
• venitul și/sau câștigul din investiții (în cazul veniturilor din dividende și din dobânzi se iau în calcul sumele încasate);
• venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
• venitul brut și/sau venitul impozabil din alte surse.

Cu alte cuvinte, CASS se datorează în următoarele condiții:

• Dacă venitul net estimat a se realiza din sursele menţionate mai sus pentru anul curent este mai mare sau egal cu 22.800 lei, se datorează CASS la salariul minim brut pe ţară (anual 1.900 lei x 12 luni x 10%).
• Dacă venitul net estimat pentru anul curent este mai mic de 22.800 lei, nu este obligatorie plata CASS (asigurarea este opţională). Totuşi, se datorează CASS în situaţia în care în anul următor, odată cu depunerea declaraţiei finale, se constată depășirea plafonului.

În cazul CASS, pentru definitivarea din anul următor se vor avea în vedere următoarele situaţii:

• Dacă venitul realizat este mai mare decât cel estimat în anul anterior şi mai mare sau egal cu 22.800 lei, nu se stabilesc diferenţe de CASS.
• Dacă venitul realizat este mai mare sau egal cu 22.800 lei, iar venitul estimat în anul anterior este mai mic de 22.800 lei, se datorează CASS pentru anul precedent la venitul ales (la 22.800 lei).
• Dacă venitul realizat este mai mic de 22.800 lei, iar venitul estimat în anul anterior este mai mare sau egal cu 22.800 lei, se datorează CASS în cotă de 10% aplicată asupra bazei de calcul echivalente cu şase salarii minime brute pe țară.

În situaţia în care se estimează venituri mai mici de 22.800 lei, persoanele fizice pot opta pentru plata contribuţiei astfel:

• dacă depun declaraţia la termenul legal, la o bază de calcul reprezentând valoarea a şase salarii minime brute pe ţară în vigoare la data depunerii acesteia; sau
• dacă depun declaraţia după termenul legal, la o bază de calcul echivalentă cu valoarea salariului minim brut pe ţară în vigoare la data depunerii acesteia, înmulțită cu numărul de luni rămase până la termenul legal de depunere a sa, inclusiv luna în care se face acest lucru.

Persoana fizică va avea calitatea de asigurat la sistemul de sănătate de la data depunerii declaraţiei, data efectuării plăţii CASS nefiind relevantă.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate se reține la sursă de către plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală. În cazul în care contribuabilul estimează că va cumula anual venituri de peste 12 salarii minime brute pe țară din cele menționate mai sus, acesta va datora CASS. Cu alte cuvinte, persoana fizică datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate dacă venitul din drepturi de proprietate intelectuală este singurul venit pe care aceasta îl realizează, în cazul în care estimează că va depăși într-un an plafonul de 12 salarii minime brute pe țară.

Cota de contribuție de asigurări sociale de sănătate este de 10%, baza de calcul reprezentând-o echivalentul a 12 salarii minime brute pe țară. Astfel, pentru anul 2018, contribuția la CASS este de 2.280 lei (22.800 lei x 10%), indiferent de nivelul cumulat al veniturilor.

Pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru care impozitul se reține la sursă, obținut de la un singur plătitor de venit, iar nivelul net sau brut, după caz, estimat al acestor venituri pentru anul curent este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează CASS, plătitorul de venit are obligația să calculeze, să rețină și să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate.

În condițiile în care persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală estimează că vor obține de la mai mulți plătitori venituri nete egale sau mai mari decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează CASS, aceştia desemnează prin contractul încheiat între părți plătitorul de venit care are obligația să calculeze, să rețină și să plătească contribuția și stabilesc venitul ales pentru care datorează contribuția în anul în curs. Nivelul CASS calculate și reținute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel stabilit de părți, până la concurența contribuției anuale datorate.

În situația în care persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală estimează că vor obține de la mai mulți plătitori venituri nete mai mici decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează CASS, iar nivelul venitului net sau brut, după caz, cumulat realizat este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară, aceştia au obligația depunerii declarației unice. Trebuie reamintit faptul că la determinarea sumelor cumulate trebuie avute în vedere toate veniturile prevăzute la art. 170 alin. (1) din Codul fiscal.

Persoanele fizice care nu realizează venituri şi nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata CASS pot opta, prin depunerea declaraţiei unice, pentru plata contribuţiei, datorând CASS la o bază de calcul reprezentând valoarea a şase salarii minime brute pe ţară.

 Prevederi tranzitorii

Pentru veniturile realizate în 2017 se aplică următoarele reguli:

• Contribuabilii care pentru veniturile realizate în 2017 aveau obligaţia depunerii declaraţiilor privind venitul realizat din România (formularul 200) şi din străinătate (formularul 201), potrivit reglementărilor în vigoare la data realizării venitului, au obligaţia depunerii declaraţiei unice până la 15 iulie 2018 inclusiv.
• Pentru veniturile realizate în 2017, organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat prin emiterea deciziei de impunere pe baza declaraţiei.

 Bonificaţii

Contribuabilii care vor depune în 2018 declaraţia unică prin internet până la 15 iulie 2018 vor beneficia de o bonificație fiscală (o reducere a impozitului) de 5% din impozitul plătit integral până la 15 martie 2019. O altă bonificație, tot de 5%, se va acorda persoanelor fizice care achită integral până la 15 decembrie 2018 impozitul aferent acestui an. În cazul în care condiţiile sunt îndeplinite cumulativ, se aplică ambele bonificații.

Sistemul de bonificații prevăzut pentru impozitul pe venit se aplică în mod corespunzător şi în cazul CAS și CASS.

Sursa: Legea nr. 72 din 22 martie 2018 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 260/23.03.2018

Prin această lege, plafonul anual de scutire de taxă pe valoarea adăugată pentru întreprinderile mici a fost majorat de la 220.000 lei la 300.000 lei.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 883 din 26 martie 2018 pentru aprobarea procedurilor de anulare a obligaţiilor fiscale ce fac obiectul prevederilor Legii nr. 29/2018 privind anularea unor obligaţii fiscale, publicat în Monitorul Oficial nr. 271/28.03.2018

În conformitate cu prevederile Legii nr. 29/2018, se anulează următoarele obligaţii fiscale:

• diferenţele de obligaţii fiscale principale, respectiv impozitul pe venit şi contribuţiile sociale, precum şi obligaţiile fiscale accesorii aferente acestora, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului, ca urmare a reîncadrării fiscale a tranzacţiilor pentru care s-a aplicat impozitul pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal al persoanelor fizice ca venituri dintr-o activitate independentă, obţinute de persoanele fizice din transferul proprietăţilor imobiliare care fac parte din patrimoniul afacerii, pe perioadele fiscale de până la 1 iunie 2017, şi neachitate până la data intrării în vigoare a legii;
• diferenţele de TVA, precum şi accesoriile aferente acestora, pentru perioadele fiscale anterioare datei de 31 decembrie 2016, stabilite prin decizie de impunere comunicată contribuabilului până la data intrării în vigoare a acestei legi, ca urmare a depășirii plafonului de scutire de 220.000 lei prevăzut la art. 310 din Codul fiscal, realizate de persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi cele familiale, cu sediul activităţii economice în România, care au desfăşurat activităţile de producţie agricolă, inclusiv activităţile de transformare a produselor agricole prin alte metode decât cele industriale, sau au furnizat servicii agricole utilizând munca manuală proprie şi/sau echipamentele specifice.

Persoanele care au efectuat plata obligaţiilor fiscale pentru care legea prevede anularea au dreptul la restituirea sumelor achitate.

Procedura de aplicare a legii a fost aprobată prin acest ordin şi implică în principal următoarele etape:

• Structura de inspecție fiscală întocmeşte şi transmite către compartimentul cu atribuţii de evidenţă pe plătitori lista cu obligaţiile fiscale ce pot face obiectul anulării.
• Compartimentul cu atribuţii de evidenţă efectuează verificări privind obligaţiile fiscale respective: dacă au fost stinse parţial sau total, data stingerii, dacă au fost emise şi comunicate decizii de obligaţii accesorii.
• Compartimentul de evidenţă întocmeşte un referat de aprobare a anulării obligaţiilor fiscale datorate de contribuabilii prevăzuți în liste, precum şi deciziile de anulare a obligaţiilor fiscale, în mod corespunzător pentru fiecare contribuabil.

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.695 din 28 martie 2018 pentru aprobarea nivelului accizei specifice la țigarete, publicat în Monitorul Oficial nr. 278/29.03.2018

Nivelul accizei specifice la țigarete în perioada 1 aprilie 2018 – 31 martie 2019 inclusiv este de 337,727 lei/1.000 țigarete (anterior acest nivel era de 329,222 lei/1.000 țigarete).

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 888 din 27 martie 2018 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalității de depunere şi de gestionare a formularului (212) „Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice”, publicat în Monitorul Oficial nr. 279/29.03.2018

Formularul 212 se depune până la data de 15 iulie 2018 inclusiv de către persoanele fizice care au obligaţia:

• declarării veniturilor realizate din România sau/şi din străinătate în anul 2017;
• declarării impozitului pe venitul estimat a se realiza/norma de venit realizabilă din România în 2018;
• declarării venitului estimat pentru încadrarea ca plătitor de contribuţii sociale şi, după caz, a declarării contribuţiilor sociale datorate în anul fiscal 2018.

Declaraţia se depune în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului, în cazul contribuabililor care încep o activitate în cursul anului fiscal şi al celor care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendă, pentru care impunerea este finală, şi care nu au avut până la acea dată obligaţia depunerii declaraţiei unice.

Formularul 212 se depune, împreună cu anexele completate, dacă este cazul, astfel:

• în format hârtie, direct la registratura organului fiscal sau prin poştă, prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire;
• prin mijloace electronice de transmitere la distanţă prin intermediul serviciului „Spaţiul privat virtual” şi pe site-ul e-guvernare.ro, cu semnătură electronică calificată.

Sursa: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25 din 29 martie 2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial nr. 291/30.03.2018

Ordonanța de urgenţă aduce modificări la Codul fiscal, Codul de procedură fiscală şi procedura de restituire a taxelor auto.

 Modificări la Codul fiscal

✔  Impozitul pe profit

✔ Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puţin un serviciu social licențiat, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective.

Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări vor avea obligaţia de a depune declaraţia informativă privind beneficiarii sponsorizărilor.

✔ Impozitul pe venit

Persoanele fizice pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul pe venit, după cum urmează:

• în cotă de 2% pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înființează şi funcţionează în condiţiile legii şi a unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii; sau
• în cotă de 3,5% pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puţin un serviciu social licențiat, în condiţiile legii.

 Modificări la Codul de procedură fiscală

În cazul decontului cu sumă negativă de TVA cu opţiune de rambursare depus de contribuabilul care beneficiază de o eșalonare la plată, organul fiscal central va rambursa taxa cu efectuarea, ulterior, a inspecției fiscale.

În cazul debitorilor care nu deţin bunuri în proprietate, situaţia de dificultate generată de lipsa temporară de disponibilităţi băneşti şi capacitatea financiară de plată pe perioada de eșalonare la plată se menționează de debitor în cererea depusă pentru acordarea eșalonării (contribuabilul nu mai trebuie să depună programul de restructurare sau de redresare financiară). Organul fiscal verifică şi constată situaţia de dificultate generată de lipsa temporară de disponibilităţi băneşti din informaţiile prezentate de debitor în cerere şi/sau din informaţii şi/sau documente relevante deţinute de organul fiscal.

În cazul debitorilor care nu deţin bunuri în proprietate, cererea de eșalonare poate fi însoţită de o propunere de grafic de eșalonare la plată. Cererea se soluționează de organul fiscal în termen de 15 zile de la data înregistrării acesteia.

Pentru aceşti debitori nu se emite acord de principiu privind eșalonarea la plată. În cazul lor, dobânzile se datorează, se calculează şi se comunică pentru obligaţiile fiscale principale eșalonate la plată, după finalizarea eșalonării sau, după caz, la data pierderii valabilității acesteia.

 Modificări la procedura de restituire a taxelor auto

Restituirea taxelor auto se face doar pe baza cererii de restituire, în care se înscriu, în mod obligatoriu, elementele referitoare la datele de identificare ale plătitorului şi ale autovehiculului pentru care se solicită restituirea taxei auto. Solicitantul nu mai trebuie să anexeze la cerere niciun alt document.

Sursa: Legea nr. 86 din 4 aprilie 2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, publicată în Monitorul Oficial nr. 313/10.04.2018

A fost extinsă perioada maximă pentru care un zilier poate presta activităţi pentru acelaşi beneficiar şi pentru activităţile din domeniul viticol (maximum 180 de zile într-un an). Perioada „standard” pentru care un zilier poate desfăşura activităţi pentru acelaşi beneficiar este de 90 de zile cumulate într-un an calendaristic.

De asemenea, au fost extinse domeniile în care zilierii pot presta activităţi, fiind adăugate şi următoarele:

• restaurante – clasa 5610;
• alte activităţi de alimentaţie – CAEN 5629;
• baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor – clasa 5630.

A fost creat cadrul legislativ primar pentru înfiinţarea agențiilor de intermediere între cererea şi oferta de muncă zilieră. Criteriile şi procedura de acreditare a acestora se vor aproba prin hotărâre de guvern.

Zilierii angajaţi prin intermediul unei agenții de intermediere vor putea desfăşura activităţi pentru acelaşi angajator pe o perioadă de maximum 180 de zile într-un an calendaristic (faţă de 90 de zile, perioada „standard”). 

Sursa: Legea nr. 88 din 4 aprilie 2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial nr. 315/10.04.2018

A fost precizat în mod clar faptul că încheierea contractului individual de muncă trebuie să se facă cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii de către salariat. La fel şi transmiterea datelor către REVISAL.

Pentru salariaţii mobili şi pentru cei care desfăşoară activitate la domiciliu, angajatorul are obligaţia de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate zilnic în condiţiile stabilite cu angajaţii prin acord scris, în funcţie de activitatea specifică desfăşurată de aceştia.

De asemenea, a fost introdus un plafon maximal pentru contravenţia constând în primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă (sau cu contract suspendat ori în afara programului de lucru convenit). Aceasta se va sancționa cu amendă de 20.000 lei (10.000 de lei pentru munca în afara programului cu timp parţial convenit) pentru fiecare persoană identificată, fără însă a se depăși valoarea cumulată de 200.000 lei.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.003 din 4 aprilie 2018 pentru aprobarea Procedurii privind procesarea formularelor 230 „Cerere privind destinaţia sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi din pensii”, publicat în Monitorul Oficial nr. 316/11.04.2018

Procedura se aplică de compartimentul cu atribuţii de gestiune registru contribuabili şi declaraţii fiscale persoane fizice. Pentru formularele 230 depuse se întocmeşte o evidenţă, în format electronic, cererile fiind înregistrate în termen de o zi lucrătoare de la depunerea acestora.

Procesarea formularelor 230 se face în termen de 15 zile de la primirea lor, după care se emite şi transmite contribuabililor a căror cerere a fost depusă în format hârtie, pe bază de borderou, o notificare conform modelului prevăzut în ordin.

După comunicarea notificărilor se procesează în evidenţa fiscală data comunicării acestora, astfel:

• în ziua următoare termenului de 15 zile de la data punerii la dispoziţia persoanei fizice a documentului comunicat prin intermediul serviciului „Spaţiul privat virtual”;
• în termen de 24 de ore de la primirea confirmării de primire de la poştă.

Organul fiscal nu autorizează transferul sumelor reprezentând până la 2% către entitatea nonprofit înainte de expirarea unui termen de 30 de zile de la data comunicării notificării. Zilnic, se întocmeşte lista contribuabililor în cazul cărora s-a împlinit termenul de 30 de zile de la data comunicării notificării. Din listă sunt eliminați cei care au comunicat în scris organului fiscal faptul că nu şi-au exercitat opţiunea, astfel cum aceasta este înscrisă în evidenţele fiscale.

Virarea sumelor se realizează în maximum 90 de zile de la data depunerii cererii. În situaţia în care, după virarea sumelor în contul beneficiarilor, se constată că acestea au fost transferate în mod necuvenit, se vor efectua demersurile necesare în vederea recuperării lor prin emiterea unei decizii potrivit art. 100 din Codul de procedură fiscală.