Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.850 din 18 aprilie 2018 pentru modificarea şi completarea Procedurii de punere în aplicare a titlurilor executorii în baza cărora se solicită înfiinţarea popririi conturilor autorităţilor şi instituţiilor publice deschise la nivelul unităţilor Trezoreriei Statului, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.336/2011, publicat în Monitorul Oficial nr. 382/04.05.2018

Potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiile publice beneficiază de o procedură de executare silită specială în situaţia în care pe numele acestora au fost emise titluri executorii.

În baza OG nr. 22/2002 a fost emis Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.031/2008 pentru aprobarea Procedurii privind colectarea prin executare silită a creanţelor fiscale faţă de debitorii instituţii publice, conform căruia plata creanţelor bugetare se poate realiza de către instituţia publică debitoare în termen de şase luni de la data la care aceasta a primit somaţia comunicată de organul de executare competent. Termenul se poate prelungi, justificat, la cerere, cu încă trei luni. În cazul în care instituţia publică debitoare nu îşi îndeplinește obligaţia de plată în termenul specificat mai sus, organul de executare competent va proceda la acţiuni de executare silită, potrivit Codului de procedură fiscală, prin poprire şi/sau prin sechestrarea bunurilor mobile şi imobile urmăribile, proprietate privată a acesteia.

Tot în baza OG nr. 22/2002 a fost emis Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.336/2011 pentru aprobarea Procedurii de punere în aplicare a titlurilor executorii în baza cărora se solicită înfiinţarea popririi conturilor autorităţilor şi instituţiilor publice deschise la nivelul unităţilor Trezoreriei Statului, act normativ care este modificat şi completat prin OMFP nr. 1.850/2018.

Se aduc astfel precizări privind operaţiunile pe care trebuie să le întreprindă Trezoreria Statului în situaţia în care primeşte de la un executor judecătoresc sau de la organul fiscal competent în executarea silită o adresă de înfiinţare a popririi asupra conturilor unei instituţii ori autorităţi publice, însoţită de copia certificată de pe titlul executoriu.

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 1.938/4.735 din 26 aprilie 2018 pentru aprobarea Procedurii de acordare a asistenţei realizate de organul fiscal local în colaborare cu organul fiscal central în vederea completării şi/sau depunerii, precum şi transmiterii declaraţiei unice privind impunerea veniturilor persoanelor fizice, publicat în Monitorul Oficial nr. 399/09.05.2018

Conform art. 103 alin. (1¹) din Codul de procedură fiscală, organul fiscal local (primăriile) în colaborare cu organul fiscal central (ANAF) acordă asistenţă în vederea completării şi/sau depunerii declaraţiei unice privind impunerea veniturilor persoanelor fizice pentru contribuabilii care au domiciliul fiscal în localitatea în care îşi are sediul organul fiscal local şi nu există o unitate teritorială a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

ANAF va emite şi va transmite fiecărei primării lista cu persoanele domiciliate în localitatea respectivă şi care se preconizează că au obligaţia de a depune declaraţia unică, potrivit informaţiilor existente în bazele de date ale acesteia. După primirea listelor, primăriile informează ANAF în situaţia în care apreciază că nu dispun de mijloacele tehnice necesare asigurării asistenţei (echipamente, conexiune la ExtranetMFP). Totodată, primăriile vor stabili persoana desemnată/persoanele desemnate pentru acordarea asistenţei, lista comunicându-se ANAF, dar şi contribuabililor, prin afișare la avizierele şi pe site-urile primăriilor. ANAF va comunica primăriilor un calendar de instruire a persoanelor desemnate cu acordarea asistenţei, această activitate urmând a avea loc, de regulă, la sediul primăriilor.

ANAF va stabili lista cu persoanele care vor colabora cu primăriile, precum şi un calendar în care aceste persoane se deplasează la primării, astfel încât cel puţin o zi pe săptămână, la fiecare primărie, să fie prezent un funcţionar al ANAF, în perioada 15 mai – 15 iulie 2018.

La nivelul fiecărei primării se vor organiza întâlniri cu contribuabilii în vederea informării acestora cu privire la modalitatea de completare şi transmitere a declaraţiei unice.

Persoanele fizice vor beneficia la sediul primăriilor de următoarele servicii fiscale:

• asistenţă privind modul de completare a declaraţiei unice;
• asistenţă cu privire la înregistrarea în „Spaţiul privat virtual”;
• asistenţă pentru transmiterea declaraţiei unice prin mijloace electronice;
• depunerea declaraţiilor unice în format hârtie (acestea urmează a fi predate periodic de reprezentantul primăriei către cel al ANAF).

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice, al ministrului muncii şi justiţiei sociale şi al ministrului sănătăţii nr. 1.931/1.615/598 din 26 aprilie 2018 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a „Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”, publicat în Monitorul Oficial nr. 402/10.05.2018

Prin prezentul ordin au fost modificate anexele şi instrucţiunile de completare a „Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate” corespunzător cu modificările din legislaţia specifică generate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul sănătăţii, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, după cum urmează:

• introducerea reţinerii la sursă a impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale obligatorii, după caz, pentru plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
• introducerea reţinerii la sursă a impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale obligatorii, după caz, pentru plătitorii de venituri din activităţi independente în baza contractelor de activitate sportivă;
• introducerea reţinerii la sursă a impozitului pe venit şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, după caz, pentru plătitorii de venituri realizate în baza contractelor de arendă;
• introducerea reţinerii la sursă a impozitului pe venit şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, după caz, pentru plătitorii de venituri din asocieri cu persoane juridice contribuabili potrivit titlurilor II „Impozitul pe profit” şi III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” din Codul fiscal sau Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, cu modificările ulterioare;
• introducerea unor prevederi speciale referitoare la modul de calcul, declarare şi plată a contribuţiilor sociale de sănătate pentru persoanele fizice care realizează venituri scutite de la plata impozitului pe venit, astfel cum sunt prevăzute la art. 60 din Codul fiscal;
• introducerea unei prevederi speciale privind opţiunea distribuirii şi plăţii lunare de către plătitorul de venituri a sumelor pentru acordarea de burse private, precum şi pentru susţinerea unei entităţi nonprofit/unităţi de cult reprezentând 2% sau 3,5% din impozit;
• actualizarea corespunzătoare a anexelor la ordin potrivit modificărilor aduse legislaţiei specifice.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.155 din 27 aprilie 2018 privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 888/2018 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a formularului (212) „Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice”, publicat în Monitorul Oficial nr. 405/11.05.2018

Prin acest act normativ a fost eliminat indicativul numeric 212 al declaraţiei unice.

Amintim că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative se introduce un nou sistem fiscal pentru persoanele fizice, care presupune simplificarea obligaţiilor declarative prin depunerea unui singur formular („Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice”), stabilirea impozitului de către contribuabil, prin autoimpunere, existenţa unui singur termen de plată, 15 martie inclusiv a anului următor celui în care se realizează veniturile, posibilitatea de a efectua plăţi pentru impozitul pe venit la venitul estimat pentru anul curent, evaluarea pentru încadrarea ca plătitor de CAS şi CASS în funcţie de venitul estimat pentru anul curent, posibilitatea de rectificare a declaraţiei până la termenul de plată etc.

Începând cu anul 2018, contribuabilii persoane fizice vor trebui să depună, în anumite condiţii, declaraţia unică. Aceasta comasează mai multe formulare în unul singur, şi anume:

• 200 „Declaraţie privind veniturile realizate din România”;
• 201 „Declaraţie privind veniturile realizate din străinătate”;
• 220 „Declaraţie privind venitul estimat/norma de venit”;
• 221 „Declaraţie privind veniturile din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit”;
• 600 „Declaraţie privind venitul asigurat la sistemul public de pensii”;
• 604 „Declaraţie pentru stabilirea obligaţiilor de plată cu titlu de contribuţie de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care nu realizează venituri sau alte categorii de persoane prevăzute la art. 180 din Codul fiscal”.

Sunt obligate să depună declaraţia unică persoanele fizice care determină venitul net în sistem real, potrivit legii sau prin opţiune, pe baza datelor din contabilitate, pentru veniturile:

• din activităţi de producţie, comerţ, prestări de servicii;
• din drepturi de proprietate intelectuală, cu excepţia veniturilor pentru care impozitul se reţine la sursă;
• din exercitarea unei profesii liberale;
• din închirierea în scop turistic a unui număr mai mare de cinci camere, situate în locuinţe proprietate personală;
• din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una şi cinci camere inclusiv, pentru care s-a optat pentru determinarea venitului net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate. Dacă în cursul anului fiscal se obţin venituri din închirierea în scop turistic a unui număr mai mare de cinci camere, situate în locuinţe proprietate personală, de la data depășirii acestui număr de camere şi până la sfârşitul anului fiscal, venitul net se determină în sistem real;
• din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de cinci contracte de închiriere sau subînchiriere, calificate în categoria venituri din activităţi independente;
• din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr de până la cinci contracte de închiriere inclusiv pentru care, potrivit opţiunii contribuabilului, venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
• din drepturi de proprietate intelectuală pentru care, potrivit opţiunii contribuabilului, venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
• din activităţi agricole pentru care nu există obligaţia stabilirii normelor de venit;
• din silvicultură şi piscicultură.

Declaraţia unică se depune anual, până la data de 15 martie inclusiv.

Pentru acest an, care este unul de tranziţie de la vechiul la noul sistem, termenul de depunere este 15 iulie 2018 inclusiv.

Formularul 212 cuprinde, în linii mari, două capitole: unul aferent veniturilor certe realizate în anul anterior şi altul dedicat veniturilor care se estimează a se realiza în anul curent.

Până la data de 15 iulie inclusiv sunt așteptate să depună declaraţia unică toate persoanele fizice care aveau obligaţia potrivit legislaţiei vechi să depună formularele 200, 201 şi 221.

Referitor la impozitul pe venit, noul mecanism presupune trecerea de la sistemul de plăţi anticipate la sistemul de autoimpunere. Cu alte cuvinte, așa cum am menţionat și anterior, contribuabilul va depune declaraţia unică până la termenul stabilit în legislaţie, în care va estima veniturile din anul curent, având posibilitatea de a efectua plăţile de impozit oricând până la scadenţă prin autoimpunere.

Totodată, există posibilitatea rectificării declaraţiei până la termenul de plată. Astfel, dacă apar diferenţe între sumele estimate și cele definitive, diferenţele în plus (de plată) se vor achita până la 15 martie inclusiv, iar pentru cele în minus (de restituit) se va aplica procedura de restituire/compensare, conform Codului de procedură fiscală.

Potrivit acestei ordonanţe de urgenţă, în cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă, din asocieri cu persoane juridice și în cel al veniturilor realizate în baza contractelor de activitate sportivă, impozitul se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.

Ca și în cazul impozitului pe venit, se trece de la sistemul de stabilire a CAS de către ANAF (prin decizii de impunere) la sistemul de autoimpunere (determinarea CAS se face de contribuabil prin intermediul declaraţiei unice) de către persoanele fizice care obţin venituri din activităţi independente şi din drepturi de proprietate intelectuală.

Pensionarii şi persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale nu datorează CAS. În ceea ce privește veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, CAS nu se datorează în cazul în care persoanele fizice respective obţin şi venituri din salarii.

Persoana fizică face evaluarea pentru încadrarea ca plătitoare de CAS în funcţie de venitul estimat pentru anul curent (independent de venitul realizat în anul precedent).

• Dacă venitul net estimat pentru anul curent este mai mare sau egal cu 22.800 lei (nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară), se datorează CAS la un venit ales, dar nu mai mic decât nivelul salariului minim brut pe ţară (anual minimum 1.900 lei x 12 luni x 25%).
• Dacă venitul net estimat pentru anul curent este mai mic de 22.800 lei, nu este obligatorie plata CAS (asigurarea este opţională). Totuşi, se datorează CAS în situaţia în care în anul viitor, odată cu depunerea declaraţiei finale, se constată depășirea plafonului.

Plăţile de CAS se pot efectua oricând până la scadenţă. Contribuabilul are posibilitatea de a rectifica oricând până la termenul de plată declaraţia privind veniturile estimate.

Pentru definitivarea din anul următor se vor avea în vedere următoarele situaţii:

• Dacă venitul realizat este mai mare decât cel estimat şi mai mare sau egal cu 22.800 lei, nu se stabilesc diferenţe de CAS.
• Dacă venitul realizat este mai mare sau egal cu 22.800 lei, iar venitul estimat este mai mic de 22.800 lei, se datorează CAS pentru anul precedent la venitul ales (minimum 22.800 lei).
• Dacă venitul realizat este mai mic de 22.800 lei, iar venitul estimat este de peste 22.800 lei, CAS plătită se valorifică în sistemul de pensii.

Ca și în cazul impozitului pe venit, se trece de la sistemul de stabilire a CASS de către ANAF (prin decizii de impunere) la sistemul de autoimpunere (determinarea CASS se face de contribuabil prin intermediul declaraţiei unice) de către persoanele fizice care obţin venituri din activităţi independente şi din drepturi de proprietate intelectuală.

În ceea ce privește CASS, situaţia este puţin diferită faţă de CAS. Astfel, determinarea statutului de plătitor al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate nu se face luând în calcul doar nivelul venitului net din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală sau al venitului brut obţinut în baza contractelor de activitate sportivă, ci având în vedere un cumul al veniturilor realizate de persoana fizică din mai multe categorii.

Contribuabilii la sistemul de asigurări sociale de sănătate datorează CASS dacă estimează pentru anul curent venituri a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, sumă obţinută prin cumularea veniturilor din următoarele categorii:

• venitul net/brut sau norma de venit din activităţi independente;
• venitul net din drepturi de proprietate intelectuală stabilit după acordarea cotei de cheltuieli forfetare, precum și venitul net din drepturi de proprietate intelectuală determinat în sistem real;
• venitul net distribuit din asocieri cu persoane juridice contribuabili potrivit titlurilor II şi III din Codul fiscal sau Legii nr. 170/2016;
• venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor;
• venitul și/sau câștigul din investiţii (în cazul veniturilor din dividende și din dobânzi se iau în calcul sumele încasate);
• venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din activităţi agricole, silvicultură și piscicultură;
• venitul brut și/sau venitul impozabil din alte surse.

Cu alte cuvinte, CASS se datorează în următoarele condiţii:

• Dacă venitul net estimat a se realiza din sursele menţionate mai sus pentru anul curent este mai mare sau egal cu 22.800 lei, se datorează CASS la salariul minim brut pe ţară (anual 1.900 lei x 12 luni x 10%).
• Dacă venitul net estimat pentru anul curent este mai mic de 22.800 lei, nu este obligatorie plata CASS (asigurarea este opţională). Totuşi, se datorează CASS în situaţia în care în anul următor, odată cu depunerea declaraţiei finale, se constată depășirea plafonului.

În cazul CASS, pentru definitivarea din anul următor se vor avea în vedere următoarele situaţii:

• Dacă venitul realizat este mai mare decât cel estimat şi mai mare sau egal cu 22.800 lei, nu se stabilesc diferenţe de CASS.
• Dacă venitul realizat este mai mare sau egal cu 22.800 lei, iar venitul estimat este mai mic de 22.800 lei, se datorează CASS pentru anul precedent la venitul ales (la 22.800 lei).
• Dacă venitul realizat este mai mic de 22.800 lei, iar venitul estimat este mai mare sau egal cu 22.800 lei, se datorează CASS în cotă de 10% aplicată asupra bazei de calcul echivalente cu şase salarii minime brute pe ţară.

În situaţia în care se estimează venituri mai mici de 22.800 lei, persoanele fizice pot opta pentru plata contribuţiei astfel:

• dacă depun declaraţia la termenul legal, la o bază de calcul reprezentând valoarea a şase salarii minime brute pe ţară în vigoare la data depunerii acesteia; sau
• dacă depun declaraţia după termenul legal, la o bază de calcul echivalentă cu valoarea salariului minim brut pe ţară în vigoare la data depunerii acesteia, înmulţită cu numărul de luni rămase până la termenul legal de depunere a sa, inclusiv luna în care se face acest lucru.