Perspectivele asupra creșterii economice din România s-au redus, în linie cu evoluții similare pentru întreaga Uniune Europeană, în contextul războiului din Ucraina, astfel încât pe fondul prelungirii conflictului și al incertitudinilor care diminuează nivelul de încredere a companiilor și a persoanelor, este previzibilă o încetinire a creșterii economice în perioada următoare, susține viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, citat de Agerpres. „Evoluția economiei naționale va depinde, între altele, și de efectele acestui război, cu toate consecințele ce derivă din acestea. Evenimentele recente indică astfel necesitatea intensificării eforturilor de tranziție către un model de creștere economică robustă și sustenabilă”, a afirmat, într-un comunicat de presă, viceguvernatorul BNR.

În opinia sa, având în vedere că spațiul fiscal pentru acordarea sprijinului financiar este unul limitat întrucât deficitul bugetar este mare și dificil de finanțat, mai ales pe un fond internațional de creștere a dobânzilor, doi factori pot atenua semnificativ aceste evoluții nefavorabile și alte potențiale șocuri care ar putea apărea în viitor, putând genera considerabile efecte pozitive de antrenare pe termen mediu.

Referindu-se la unul dintre cei doi factori, oficialul BNR menționează fondurile europene alocate României (inclusiv prin PNRR) care „sunt semnificative”. „În comparație europeană, România a primit printre cele mai mari sume, astfel încât sunt șanse rezonabile ca economia să cunoască o reducere mai temperată a ritmului de creștere, concomitent cu implementarea de schimbări structurale favorabile. Pentru exemplificare, suma totală alocată României prin PNRR, ce poate fi atrasă în termen de 5 ani, este de 29,18 miliarde euro, fiind formată din granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de aproximativ 14,94 miliarde euro. Situația actuală ar putea constitui un catalizator pentru utilizarea eficientă a fondurilor europene, inclusiv prin facilitatea de redresare și reziliență, care are potențialul de a ajuta România să implementeze reforme structurale cu efecte pozitive din perspectiva dezvoltării economice. Accelerarea absorbției fondurilor alocate României de către Uniunea Europeană constituie, astfel, un demers absolut necesar pentru crearea premiselor de creștere economică și trebuie să reprezinte o prioritate în conjunctura actuală”, a declarat Leonardo Badea.

Al doilea factor menționat este acela că „războiul din Ucraina și efectele pandemiei au crescut șansele relocării din străinătate, în special din Asia, din Rusia și din Ucraina, în România a unor lanțuri de producție”.

„Această relocare ar putea contribui atât la creșterea economică, cât și la atenuarea unor dezechilibre externe, prin asigurarea la nivel intern a unor capacități de producție care în prezent fac obiectul importurilor. Astfel, țara noastră ar putea deveni una dintre destinațiile pentru atragerea investițiilor relocate din zonele de conflict ca urmare a războiului. Din această perspectivă însă, România va intra în competiție cu alte țări, precum Polonia sau Ungaria. Pentru a stimula atragerea investițiilor relocate, România poate oferi, de exemplu, ajutoare de stat sau facilități fiscale”, a menționat Leonardo Badea.

Viceguvernatorul BNR a precizat că, în cazul României, pe lângă vulnerabilitățile de natură structurală ale economiei, în actualul context trebuie gestionate corespunzător potențialele riscuri aferente persistenței pandemiei și incertitudinilor privind dinamica procesului de redresare economică, cele generate de criza din sistemul energetic și de blocajele apărute în lanțurile de aprovizionare și în procesele de producție.

„Alte surse importante de riscuri și incertitudini vizează aspecte precum: ascensiunea puternică a inflației, gradul de absorbție a fondurilor europene, creșterea datoriei publice sau continuarea procesului de consolidare fiscală în vederea atingerii țintei de deficit bugetar, conform reglementărilor europene, până la finele anului 2024”, a mai spus Leonardo Badea.

În ceea ce privește sectorul bancar românesc, acesta înregistrează valori foarte scăzute ale expunerilor față de Ucraina sau Rusia, nicio bancă din România neavând participații directe de capital cu origini într-una din cele două țări.

De asemenea, expunerile instituțiilor de credit sunt reduse în ceea ce privește contrapartidele având țara de reședință Rusia sau Ucraina, în condițiile în care nu există credite și avansuri în sold acordate, iar depozitele atrase se ridică la o valoare modică, de doar 17,9 milioane lei pentru Rusia și, respectiv, de 40,7 milioane lei pentru Ucraina (valorile exemplificate sunt aferente lunii decembrie 2021).

Prin comparație, conform datelor publicate de Autoritatea Bancară Europeană la data de 1 aprilie 2022, băncile din Franța, Italia și Austria au raportat cel mai mare volum de expuneri față de contrapartidele având țara de reședință Rusia, iar băncile din Austria, Franța și Ungaria au avut cea mai mare expunere față de Ucraina.

Totodată, indicatorii relevanți din perspectiva sănătății financiare a sectorului bancar românesc se situează la valori adecvate, la un nivel comparabil sau chiar mai bun față de mediile europene evidențiate în datele din tabloul de bord al Autorității Bancare Europene, asigurând astfel o reziliență sporită a sistemului bancar național la eventuale șocuri. Astfel, sectorul bancar românesc prezintă o situație bună a indicatorilor în ceea ce privește solvabilitatea, calitatea activelor și profitabilitatea.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)