Programele guvernamentale de sprijin aplicate pentru diminuarea costurilor sociale și a efectelor asupra economiei trebuie atent calibrate, astfel încât să consolideze sectorul privat al economiei și să încurajeze inițiativa, a declarat, într-o conferință de specialitate, Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), citat de Agerpres. „Din perspectivă fiscală, faptul că războiul din Ucraina menține presiunea negativă asupra economiei, simțită și pe parcursul pandemiei, face ca nevoia de susținere prin programe guvernamentale să rămână importantă în vederea diminuării costurilor sociale și efectelor distructive asupra capacităților economice. Indirect, dar aproape inevitabil, asta înseamnă menținerea unui rol important al statului în economie. Cred că această necesitate ascunde, în același timp, și un pericol latent, riscul ca implicarea tot mai puternică a statului să slăbească vitalitatea sectorului privat și accesul acestuia la finanțarea disponibilă, aflată oarecum într-un proces de regres ca urmare a creșterii aversiunii la risc a investitorilor. În opinia mea, programele guvernamentale de sprijin trebuie atent calibrate, astfel încât să consolideze sectorul privat al economiei și să încurajeze inițiativa. Lecția învățată pentru viitor este că trebuie să facem tot posibilul pentru a menține finanțele publice în cât mai bună ordine tot timpul și mai ales atunci când situația economică este favorabilă și să ne îngrijim să avem un mediu concurențial sănătos, precum și un cadru legislativ fiscal care să încurajeze inițiativa privată. De aici vine majoritatea locurilor de muncă și partea cea mai importantă a veniturilor viitoare”, a subliniat Badea.

În viziunea oficialului BNR, România nu trebuie să irosească accesul la numeroasele sale resurse naturale și să-și dezvolte o infrastructură care să diminueze costurile de acces.

„În cazul COVID-19, pentru că cererea a fost afectată simultan cu oferta sau chiar înaintea acesteia, impactul asupra prețurilor a fost întârziat, fiind resimțit în a doua parte a crizei, mai ales către final când cererea a revenit puternic. În cazul conflictului armat care există astăzi, oferta a fost prima afectată, în unele situații chiar înaintea declanșării războiului, în vreme ce efectul asupra cererii s-a propagat cu un decalaj și a crescut gradual, pe măsură ce conflictul a devenit tot mai intens și mai îndelungat, iar așteptările de soluționare diplomatică nu s-au confirmat. În ambele cazuri, lecția învățată este reducerea dependenței de sursele externe de aprovizionare în cazul sectoarelor economice de importanță strategică. În cazul României, avantajul accesului la numeroase resurse naturale nu trebuie irosit, ci trebuie neapărat consolidat în dezvoltarea unui sector industrial competitiv și a unei infrastructuri care să diminueze costurile de acces”, a spus viceguvernatorul BNR.

Conform reprezentantului băncii centrale, cele două șocuri la care economiile au fost și sunt supuse - pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina - nu mai pot fi disociate.

„În istoria nu foarte îndepărtată am avut exemple de criză suprapuse chiar dacă generațiile mai tinere nu le-au trăit, nu și le amintesc altfel decât apar în literatură. În unele situații, suprapunerea crizelor vine ca urmare a relației de cauzalitate dintre ele. Pandemia COVID a reprezentat, fără doar și poate, un punct de cotitură, o provocare majoră cu efect de anvergură asupra statelor, societății în ansamblul ei, cooperării la nivel internațional, generând schimbări care sunt permanente. În opinia mea, atunci când discutăm despre transformările pe care le vom vedea în viitorul apropiat și pe termen mediu la nivelul societății și al funcționării economiei, cele două șocuri recente și consecutive la care am fost expuși nu mai pot fi disociate. Mă refer aici la ieșirea din șocul generat de pandemie s-a suprapus, din nefericire, cu intrarea într-o nouă stare de tensiune la aproape toate nivelurile funcționării societății și economiei, ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia. După părerea mea, efectele celor două șocuri exogene pentru economiile țărilor din regiune prezintă o serie interesantă de asemănări, dar și de deosebiri ce merită analizate în profunzime. Ambele șocuri au reprezentat sincope pe partea ofertei cu impact major la nivel economic și în ceea ce privește dinamica prețurilor”, a afirmat Leonardo Badea.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)