Am mai avut prilejul să prezentăm exemple de spirit novator în organizarea unui mare număr de manifestări găzduite de Muzeul Municipiului București. Revenim asupra acestei teme ca urmare a succesului deosebit al unei inițiative în curs de desfășurare. Este vorba despre expoziția intitulată Longevitate creatoare (deschisă până la 15 aprilie a.c.), care a înregistrat, până acum, în condițiile respectării stricte a regulilor impuse de prelungirea pandemiei, un record de vizitatori. Nu au fost doar persoane în vârstă, ci și numeroși tineri care au dorit sincer să fie părtași la transmiterea unei autentice ștafete între generații, convinși că astfel vor fi mai bogați, cel puțin cultural-artistic.

Expoziția este dedicată Margaretei Pâslaru, în contextul împlinirii a 63 de ani de carieră încununată de succes de către prestigioasa interpretă, compozitoare, actriță, realizatoare de programe din sfera audiovizualului. În urmă cu șase ani s-a bucurat de un succes similar expoziția organizată – tot la Muzeul Municipiului București – cu titlul Margareta Pâslaru „Lasă-mi, toamnă, pomii verzi/Uite, ochii mei ți-i dau”.

Este cât se poate de semnificativ faptul că adevăratul act cultural, indiferent în ce condiții se prezintă public, se receptează ca atare, la un nivel superior de atractivitate și înțelegere, fiind vorba nu numai despre nostalgiile celor care au trăit vremuri de demult, ci și despre recunoașterea valorii prezente pe întreaga gamă de vârste, de profesii, de preferințe artistice.

Fiecare om este emoționat când se reconstituie în fața lui cariera unei personalități de calibrul Margaretei Pâslaru. A debutat în 1958, pe scena unei case de cultură din București, în anul următor a interpretat la radio melodia Chemarea mării, care a bătut toate recordurile de vânzare ale companiei Electrecord. În 1960 a apărut pentru prima dată la Televiziunea Română.

Locul central al expoziției îl ocupă mărturiile despre concertele pe care le-a susținut în țară și peste hotare, discurile și alte înregistrări cu melodiile pe care le-a lansat, inclusiv creații proprii (muzică și text). De un interes deosebit se bucură vestimentația de „epocă”, precum și premiile primite de-a lungul timpului. Drept repere ale unei afirmări artistice de excepție sunt bustul artistei sculptat de Corneliu Medrea, care o înfățișează pe Margareta Pâslaru în anii tinereții, și bustul ei realizat de bunicul Ion Dimitriu-Bârlad, absolvent al Academiei de Artă din Paris, care ne-o arată în plină maturitate.

Despre Margareta Pâslaru au scris mari compozitori și critici muzicali, precum și neuitatul actor și regizor Liviu Ciulei. Rolul principal feminin din celebra piesă a lui Bertolt Brecht, Opera de trei parale, jucat împreună cu Toma Caragiu, pe scena Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra”, din Capitală, în anul 1962, a fost un adevărat triumf. „Debutul ei în teatru a consacrat un talent autentic”, nota Liviu Ciulei.

Asemenea mărturii, la care se adaugă multe altele, sunt tot atâtea argumente-îndemn de a vizita expoziția. Când se vorbește despre „longevitate creatoare”, Margareta Pâslaru reprezintă nu numai un exemplu de vigoare artistică (la vârsta de 77 de ani continuă să compună muzică și să scrie texte care îi încununează o carieră de excepție), ci și de implicare civică (prin actele de caritate și prin participarea ei la activitățile care stimulează tinerele talente), astfel încât se conturează, deosebit de expresiv, o personalitate complexă, emblematică a timpurilor noastre. Expoziția este găzduită de Palatul Șuțu de pe Bulevardul Ion C. Brătianu nr. 2.

(Sursa foto: ro.wikipedia.org)