Lucrările lui Constantin Brâncuși, expuse la Muzeul Guggenheim din New York
Numărul 9, 14-20 martie 2017 » Roza vânturilor
Muzeul Guggenheim din New York va prezenta, în perioada 17 martie 2017 – 3 ianuarie 2018, opere ale lui Constantin Brâncuși aflate în colecțiile sale și inaccesibile până acum publicului, informează Institutul Cultural Român, printr-un comunicat.
Opt dintre sculpturile revoluționare ale celebrului artist, executate în lemn și marmură, vor fi incluse într-o expoziție a colecției permanente a muzeului, într-un proiect susținut de reprezentanța locală a ICR. Lucrările amintite sunt The Sorceress (La sorcière) / Vrăjitoarea (1916-1924), King of Kings (Le roi des rois) / Regele Regilor (circa 1938), Muse (La muse) / Muza (1912), Adam and Eve (Adam et Eve ) / Adam și Eva (1921), The Miracle (Seal [I]) (Le Miracle) / Miracolul (Foca [I]) (1930-1932), Flying Turtle / Țestoasa zburătoare (1940-1945), Watchdog (Chien de garde) / Câne de pază (1916) și Oak base / Soclu de stejar (1920).
Prezentarea operelor va include și o serie de fotografii ale atelierului din Paris al lui Brâncuși și ale operelor sale in situ, realizate de Man Ray, Edward Steichen, Wayne F. Miller și chiar de artist, se precizează în comunicat.
Muzeul Solomon R. Guggenheim, a cărui clădire a fost proiectată de arhitectul Frank Lloyd Wright și inaugurată în 1959, a început colecționarea lucrărilor lui Brâncuși, cu predilecție, la mijlocul anilor 1950, sub conducerea celui de-al doilea director al său, James Johnson Sweeney, se arată pe site-ul muzeului.
Potrivit sursei citate, la acea vreme, colecția era axată pe pictura „non-obiectivă”. Sweeney a extins politica de achiziții a muzeului și către alte genuri și tehnici și, în special, către sculptură. Interesul muzeului față de operele artistului pe parcursul acelor ani a mers dincolo de prioritățile sale de colecționare a operelor: în 1955, muzeul a organizat și a găzduit prima expoziție majoră a creațiilor lui Brâncuși.
Pe site-ul prestigiosului muzeu american se face și o prezentare a sculptorului: „În primele decenii ale secolului al XX-lea, Brâncuși a creat un corpus de lucrări inovatoare, prin care a schimbat traiectoria sculpturii moderne. Pe parcursul acestei perioade, Brâncuși a trăit și a lucrat la Paris, pe atunci un centru artistic efervescent, o adevărată capitală mondială a artei, în care luau naștere și erau dezbătute numeroase tendințe și precepte moderniste. Brâncuși a devenit parte integrantă a acestor dezbateri, atât prin relațiile sale cu alți artiști, precum Marcel Duchamp, Fernand Léger, Amedeo Modigliani sau Henri Rousseau, precum și prin propria sa operă de pionierat. Aspirația de a exprima esența subiectelor sale prin forme simplificate și predilecția sa pentru tradiții artistice diferite de cele ale Europei Occidentale l-au condus la noi abordări stilistice. În plus, modul său personal de a-și prezenta operele, punând accentul, în egală măsură, pe lucrarea sculptată, dar și pe soclu, precum și pe interconexiunea dintre lucrări, în relație directă una cu alta, în loc de a fi concepute ca entități independente, a inaugurat noi modalități de percepere și înțelegere privind natura obiectului de artă”.
Proiectul, susținut de ICR New York, se înscrie în strategia instituției de celebrare, în 2017, a 141 de ani de la nașterea, respectiv de comemorare a 60 de ani de la moartea sculptorului Constantin Brâncuși (1876-1957), direcție majoră a strategiei multianuale a ICR pentru 2016-2019, precum și a agendei de diplomație publică și culturală a Ministerului Afacerilor Externe. Evenimentul expozițional deschide calea unei colaborări instituționale pe termen lung între Institutul Cultural Român, prin reprezentanța sa de la New York, și Guggenheim Museum.
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național