Cititorii noștri au constatat, desigur, că majoritatea relatărilor apărute la rubrica Eveniment vizează viața cultural-artistică din țara noastră. În acest mod am dorit și dorim să prezentăm informații cât mai relevante menite să lărgească orizontul de cultură generală, pe fondul preferințelor fiecăruia, în raport direct cu posibilitățile de petrecere utilă și plăcută a timpului liber. Din acest motiv ne vom concentra, în numărul de față, asupra unei informații oficiale a Institutului Național de Statistică (INS).

În perioadele în care s-au relaxat restricțiile provocate de pandemia de COVID-19, instituțiile și companiile din domeniile spectacolelor și concertelor, respectiv 167 de entități de bază, au organizat, de-a lungul anului 2021, nu mai puțin de 14.500 de reprezentații la care au participat aproape două milioane de persoane. În pofida unor opinii dominante, nu spectacolele și concertele muzicale au atras cel mai mare număr de participanți, ci reprezentațiile de teatru și operă. 44,5% din totalul participanților au vizionat piese de teatru, iar 20,9% – spectacole de operă. De aici, pot fi trase unele concluzii menite a orienta și în viitor activitatea cultural-artistică, dat fiind numărul relativ mare al iubitorilor de teatru și de operă.

Interesantă este și statistica vizitatorilor muzeelor și colecțiilor publice. Cele 435 de unități de bază din acest domeniu au fost vizitate, în 2021, de 11,4 milioane de persoane, în creștere, față de 2020, cu 3,5 milioane de persoane. Și în cazul muzeelor și colecțiilor publice se poate afirma că sunt puncte de atracție cu un mare impact cultural-științific, ceea ce permite specialiștilor să formuleze concluzii importante privind modalitățile de satisfacere, în condiții tot mai bune, a cerințelor reale ale unui public interesat să-și îmbogățească permanent cunoștințele în cele mai diverse domenii.

Progrese evidente s-au consemnat și în privința vizionării filmelor. La cele peste 356.700 de spectacole cinematografice, de 1,7 ori mai multe față de anul 2020, au luat parte peste 4,7 milioane de persoane, comparativ cu 3,3 milioane, în 2020.

Este impresionantă și rețeaua audiovizuală care, în afară de posturile publice, include nu mai puțin de 568 de posturi de radio și 245 de posturi de televiziune particulare.

Cu toate că ar fi necesară o discuție aparte, datele cuprinse în comunicatul INS referitoare la activitatea bibliotecilor și la editarea de ziare și reviste oferă, la rândul lor, teme importante de reflecție. Numărul utilizatorilor activi ai bibliotecilor a fost, în 2021, de 2,1 milioane persoane, cu 377.000 mai puțini față de anul 2020. Distribuția arată o preponderență a utilizării bibliotecilor școlare (52,6%) și a celor publice (36,9%). Numărul volumelor eliberate diverșilor utilizatori a fost, în 2021, de 16,3 milioane, cu 4,2 milioane mai puține față de anul 2020, unui utilizator activ revenindu-i, în medie, 8 volume/an.  

În ceea ce privește activitatea editorilor de ziare și reviste, consemnăm că s-au publicat anul trecut (cotidiane și/sau necotidiane) 224 de titluri, cu 24 mai puține față de anul 2020. De asemenea, s-au publicat online 272 de titluri de ziare cotidiane și necotidiane față de 277, în 2020. Numărul titlurilor de reviste editate în anul precedent a fost de 1.398, mai puține cu 340 față de 2020.

Este evident că se citește tot mai puțin, ceea ce este în contrasens și contratimp cu situația din țările avansate. Dar, pe această temă, se poate discuta mai pe larg cu alte prilejuri. Acum considerăm că avem de-a face cu stări de fapt care impun analize profunde, inclusiv de ordin sociologic, întrucât – cum bine se știe – și de nivelul de cunoștințe, de pregătire depind nemijlocit rezultatele activității din toate domeniile vieții noastre economico-sociale.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)