Începând cu a doua decadă a lunii iulie a.c., zeci de mii de tineri își asumă decizia de a candida pentru admiterea în învățământul superior, ca un act de maturitate în „construirea” propriei cariere, de fapt a unui drum în viață. Caracterul de masă al concursului de admitere la facultatea aleasă nu exclude, ci include tot ceea ce se definește prin individualitate. Astfel, se poate vorbi despre multiplicarea unui real eveniment prin însumarea a sute de mii de destine. Și aceasta nu e totul: testul din iulie îi implică pe părinți, pe alte rude, pe prieteni și, nu în ultimul rând, pe dascălii care au contribuit la instruirea, la educarea actualilor zeci de mii de candidați la o treaptă superioară de formare pentru viață. Toate acestea ne îndreptățesc să considerăm că admiterea în învățământul universitar reprezintă un eveniment la scară națională.

Firește, prima zonă de interes o constituie facultățile din toate centrele universitare care pregătesc profesioniștii contabili. Din informațiile de care dispunem rezultă un interes constant pentru o calificare adecvată într-o profesie de prestigiu, al cărei profil este parte integrantă a ceea ce înseamnă ansamblul societății bazate pe cunoaștere. Este esențial ca învățământul cu profil contabil să formeze specialiști bine pregătiți, potrivit exigențelor erei digitale. În acest sens, un ghid de primă importanță îl oferă concluziile celui de-al XXI-lea Congres al Profesiei Contabile, orientate tocmai pe relevarea oportunităților și provocărilor determinate de evoluția erei digitale. Modificările de substanță în exercitarea profesiei contabile sunt, de fapt, „bornele” procesului educațional de specialitate.

Mutații la fel de profunde se petrec și se anticipează pe întreaga gamă a învățământului cu profil economic, dar și în celelalte sfere de activitate.

Dezbaterile publice prin care a fost și este prefațat concursul de admitere în învățământul universitar au adus și au readus în atenție teme fundamentale din sfera de preocupări la care ne referim. Cea mai presantă a vizat și vizează adaptarea strategică la cerințele pieței muncii. Au fost elaborate studii prin care se anticipează profilul majorității profesiilor exercitate de absolvenți ai învățământului superior. Cu certitudine, vor dispărea unele „meserii”, ca efect al proceselor tehnologice tot mai rapide, dar – în majoritatea cazurilor – vor interveni schimbări de fond și în „interiorul profesiilor tradiționale”.

În țara noastră sunt 37 de localități în care funcționează instituții de învățământ superior. În total, există 103 universități. Nu sunt singurele date statistice referitoare la posibilitățile de formare a unor specialiști cu studii superioare, însă ele dau una dintre dimensiunile evenimentului național reprezentat de concursurile de admitere în facultăți. Numai în învățământul public universitar sunt finanțate de la bugetul public circa 62.000 de locuri pentru anul I. Lor li se adaugă mii de locuri cu taxă și alte zeci de mii din facultățile particulare.

Firește, numărul candidaților va fi mult mai mare, însă diferențiat pe domenii de interes pentru aspiranții la o diplomă universitară. O astfel de competiție – cu valoarea ei incontestabil înaltă pentru fiecare candidat în parte – este extrem de importantă și din alt punct de vedere. În măsura în care este vorba despre o autentică selecție a valorilor, șansele ca societatea noastră să dispună, în viitor, de specialiștii ceruți de piața muncii cresc considerabil. Este și motivul care ne îndeamnă să le urăm succes tuturor candidaților într-o competiție onestă, în care valoarea este corect recunoscută, și din care procesul educațional în România iese în câștig. O urare pentru cei implicați direct și pentru generațiile actuale și viitoare, într-o continuitate pe care ne-o dorim consonantă cu înseși noțiunile de progres și de prosperitate.

(Copyright foto: hxdbzxy / 123RF Stock Photo)