Practicarea agriculturii de precizie reprezintă, în momentul de faţă, cel mai bun pas către progres pentru fermele din România, astfel că noile tehnologii din domeniu îi ajută pe cei care lucrează în sectorul agricol să obţină cele mai bune rezultate într-un mod mai simplu şi eficient, fără să risipească resursele, susţin reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), citaţi de Agerpres. Secretarul de stat în MADR, Gheorghe Ştefan, a participat, în sistem video-conferinţă, la reuniunea miniştrilor Agriculturii din ţările membre ale Grupului de la Vişegrad, în format extins (Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Bulgaria, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, România şi Slovenia. De asemenea, la reuniune a participat comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski. „Noile tehnologii din domeniu (de la sistemele GPS automatizate la senzorii pentru sol) îi ajută pe cei care lucrează în sectorul agricol să obţină cele mai bune rezultate într-un mod mai simplu şi eficient, fără să risipească resursele. Practicând agricultura de precizie, fermierii pot lua cele mai bune decizii în funcţie de condiţiile disponibile şi pot diminua riscul apariţiei unor probleme ale culturilor. În încheierea reuniunii, s-a exprimat necesitatea de a avea o abordare raţională privind pesticidele şi de a identifica soluţii pentru a le putea înlocui cu alternative sigure şi verificate în timp”, menţionează reprezentanţii MADR.

Secretarul de stat Gheorghe Ştefan a subliniat, în cadrul reuniunii, necesitatea ca legislaţia privind Politica Agricolă Comună pentru următorul Cadru Financiar să fie adoptată cât mai rapid pentru a putea răspunde eficient şi din timp provocărilor pe care le întâmpină producătorii. De asemenea, oficialul a declarat că este importantă şi consolidarea capacităţii de cooperare şi asigurare a independenţei de consum în condiţii de criză, bazate pe norme care să elimine practicile incorecte şi disparităţile regionale din economie, prin mecanisme şi politici adecvate, inclusiv concurenţa neloială a produselor importate care nu respectă aceleaşi standarde.

Referitor la Strategia „De la Fermă la Consumator”, secretarul de stat a transmis că România susţine că soluţiile trebuie să fie pe măsura ambiţiilor, atât din perspectiva bugetului, cât şi a cerinţelor pentru transformarea durabilă a modului de producţie agro-alimentară a UE.

Pentru România este deosebit de important ca noua Politică Agricolă Comună să îşi păstreze structura pe cei doi Piloni, să existe flexibilitate între cei doi piloni, finanţarea să fie păstrată cel puţin la nivelul actual, iar povara administrativă să fie redusă pentru a putea răspunde obiectivelor privind securitatea alimentară.

Secretarul de stat Gheorghe Ştefan a afirmat că vor fi necesare măsuri suplimentare pentru a defini calea de urmat asupra aspectelor legate de mediu şi climă, inclusiv în lumina acordului privind Cadrul Financiar Multianual din Consiliul European, precum şi a elementelor conexe ale noului Instrument European de Redresare („Next Generation EU”).

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)