Întrebarea din titlul acestui articol a fost, deseori, auzită în zilele premergătoare celei de-a X-a ediții a Festivalului Internațional de Poezie găzduită (ca și cele precedente) de capitala României. Când noile tehnologii permit să se preia de către roboți funcții care erau considerate drept un atribut exclusiv al omului, când asistăm la evenimente care atestă că se pot scrie poezii și cu ajutorul computerelor, întrebarea este pe deplin justificată. Se știe că, de multă vreme, proiectarea pe calculator a devenit o practică obișnuită. Dar, ca și în cazul profesiei contabile, nimeni și nimic nu înlocuiește, nici acum și nici în viitor, ceea ce este definitoriu pentru OM: raționamentul, interpretarea, judecata de valoare, sensibilitatea, emoționalitatea, empatia.

Când o manifestare eminamente culturală ajunge la a X-a ediție nu mai poate fi vorba despre factorul „întâmplare”. Înseamnă că avem de-a face cu o realitate explicată, motivată cu numeroase și puternice argumente la Festivalul din București. Au fost aduse în fața publicului îndrăgostit de poezie creații ale participanților din peste 20 de țări, de la Marea Britanie la Mexic, de la SUA la Rusia, de la Australia la Canada, de la Ungaria la India, de la Austria la Coreea de Sud, de la Cehia la Israel. Bineînțeles, și din țara gazdă. România a fost și este, ca de obicei, o prezență numeroasă și remarcabilă.

Intervalul 13-19 mai a.c., în care se desfășoară Festivalul Internațional de Poezie de la București, include manifestări dintre cele mai diverse care și-au propus să demonstreze, pe viu, că „inteligența artificială” nu este opusă creației literar-artistice, ci constituie tot o creație omenească, în prelungirea firească a nevoii, la rândul ei, omenești, de a ne ameliora condițiile de muncă, de trai, de a obține performanțe în profesie, în viața cotidiană, în ceea ce numim hobby. Cu alte cuvinte, există antidot la riscurile majore, reale determinate de progresul tehnologic. Poezia este parte componentă a modalităților de apărare a tot ceea ce include conceptul de „condiție umană”.

Referindu-ne, acum, direct, la Festivalul de la București, este de subliniat numărul relativ mare de instituții angajate în asigurarea succesului acestei manifestări desfășurate în Anul cărții și sub emblematica Președinție românească a Consiliului UE. Este vorba despre Muzeul Național al Literaturii Române, Primăria Municipiului București, Uniunea Scriitorilor, numeroase alte organizații neguvernamentale, publicații literar-artistice, posturi de televiziune și radio. Scriitori de pe patru continente susțin recitaluri de poezie, se întâlnesc cu cititorii, participă la dezbateri referitoare la postmodernism, la lansări de carte etc. Sloganul campaniei naționale România citește este „aplicat” la ceea ce este programul în Capitală prin parafraza Bucureștiul citește.

Potrivit organizatorilor, Festivalul Internațional de Poezie s-a dovedit, de-a lungul tuturor edițiilor, un unicat în domeniu, atât prin amploare și diversitate, cât mai ales prin valoarea creațiilor unui număr tot mai mare de participanți de marcă. Această opinie a fost și este împărtășită și de poeții străini prezenți în aceste zile la București. Astfel, există un larg consens în definirea Bucureștiului drept Capitală europeană a poeziei, așa cum a ținut să remarce și Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române.

Cele peste 50 de evenimente principale incluse în programul Festivalului, desfășurate în 16 edificii bucureștene, reconfirmă în mod convingător că poezia a fost, este și va fi o veritabilă marcă identitară a oricărei personalități, a oricărui spațiu național și internațional în care cultura reprezintă un mod de viață superior, propriu ființei umane.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)