Se au în vedere, între altele, modificarea valabilității cărților de identitate pentru anumite categorii de persoane, precum și eliminarea informațiilor privind locul nașterii titularului înscrise pe actele de identitate

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) propune, printr-un proiect de OUG lansat în dezbatere publică, modificarea unor reglementări privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români. Inițiatorii precizează, în Nota de fundamentare care însoțește proiectul, că scopul actului normativ – care va modifica și completa OUG nr. 97/2005 – este „corelarea legislației interne cu legislația europeană, precum și instituirea de reglementări care să asigure atât cadrul instituțional necesar, cât și posibilitatea implementării unor soluții optime pentru înlăturarea consecințelor negative legate de imposibilitatea atingerii scopului pentru care Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RNEP) a fost constituit și de alimentarea cu date care nu corespund realității a sistemelor informatice ale instituțiilor și autorităților publice, generate de fenomenul înregistrat cu privire la stabilirea sau schimbarea domiciliului și/sau a reședinței de către cetățenii români fără intenția de a avea locuința principală la adresa declarată, astfel cum prevăd dispozițiile legale în vigoare”.

Printre altele, reglementările propuse vizează următoarele:

♦ clarificarea unor aspecte cu privire la documentul de identitate ce poate fi eliberat minorilor sub 14 ani, respectiv cartea electronică de identitate; cartea de identitate simplă nu este un document de călătorie, potrivit dispozițiilor Regulamentului (U.E.) 2019/1157;

♦ clarificarea competențelor privind soluționarea cererilor de eliberare a actelor de identitate și/sau înscriere a mențiunii privind stabilirea reședinței;

♦ crearea premiselor interconectării mai multor sisteme informatice în scopul simplificării interacțiunii cetățeanului cu autoritățile publice în contextul modernizării serviciilor în administrație publică, atât prin obținerea unor informații interinstituțional, cât și prin utilizarea de cereri în format electronic;

♦ corelarea cu art. 4 și 5 din Regulamentul (U.E.) 2019/1157 cu privire la termenul de scoatere din circulație a cărților de identitate care nu îndeplinesc standardele minime de securitate;

♦ introducerea unor norme cu privire la categoriile de vârstă care sunt exonerate de obligația de a se supune amprentării digitale potrivit art.3 din Regulamentul (U.E.) 2019/1157;

♦ eliminarea informațiilor privind locul nașterii titularului înscrise pe actele de identitate pentru respectarea dimensiunilor impuse de regulile stabilite în standardul ICAO;

♦ corelarea prevederilor privind prelevarea imaginilor impresiunilor papilare cu Regulamentul (UE) 2019/1157 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familieai acestora care își exercită dreptul la libera circulație;

♦ reglementarea unor norme ce vizează acuratețea datelor din RNEP prin asocierea mențiunii ,,încetat valabilitate domiciliu” persoanelor care nu îndeplinesc condițiile stabilite de Codul Civil cu privire la realitatea aspectelor declarate privind domiciliul;

♦ eliminarea situațiilor în care un număr mare de persoane își stabilesc, în mod fictiv, domiciliul la o adresă prin limitarea stabilirii domiciliului în situația în care în RNEP sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa declarată;

♦ abilitarea personalului serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor de a efectua/solicita verificări în teren, pentru a stabili dacă solicitantul locuiește în mod statornic în imobilul unde solicită stabilirea domiciliului;

♦ abilitarea personalului serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor de a anula actul de identitate în care este înscrisă mențiunea privind domiciliul ce nu corespunde realității și actualizarea RNEP cu mențiunea corerspunzătoare. În acest sens – precizează inițiatorii proiectului – este necesară reglementarea unei proceduri care să stabilească un mecanism prin care instituțiile abilitate să realizeze verificări la fața locului și, în măsura în care se constată că persoana nu locuiește sau nu mai locuiește la adresă, să se dispună înregistrarea domiciliului în evidența pasivă, context în care acesta va figura doar în instoricul persoanei;

♦ valabilitatea mențiunii privind domiciliul pe perioada cât persoana locuiește în mod efectiv la adresa declarată ca locuință principală, cu excepția cazului în care aceasta locuiește efectiv la adresa declarată ca reședință;

♦ eliminarea normelor referitoare la Formularele-tip utilizate de serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor și completate olograf de solicitanții actelor de identitate, după intrarea în vigoare a normelor privind generarea electronică a cererilor de referință.

Astfel, potrivit proiectului, cartea de identitate se eliberează: a) cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani; b) cu valabilitate de 7 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani; c) cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 25 de ani; d) cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 55 de ani. Până la asigurarea infrastructurii tehnice necesare punerii în circulație a cărții electronice de identitate, cartea de identitate se eliberează cu valabilitatea prevăzută de dispozițiile alin. (1) dar nu mai mult de data de 3.08.2031. De la data realizării condițiilor tehnice pentru eliberarea cărții electronice de identitate, cartea de identitate simplă și cartea electronică de identitate se eliberează: a) cu valabilitate de 3 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani; b) cu valabilitate de 5 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani; c) cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani; d) cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 70 de ani, pentru cartea de identitate simplă.

De la data realizării condițiilor tehnice pentru eliberarea cărții electronice de identitate, cetățenii români pot opta pentru eliberarea: a) unei cărți electronice de identitate; b) unei cărți de identitate simple.

Până la împlinirea vârstei de 14 ani, cartea electronică de identitate, solicitată în condițiile art. 121, se eliberează astfel: a) pentru minorii cu vârsta de la 0 până la 12 ani fără imaginile impresiunilor papilare; b) începând cu vârsta de 12 ani, minorilor li se eliberează cărți electronice de identitate cu imaginile impresiunilor papilare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)