Este bine cunoscută metafora lui Adam Smith privind „mâna invizibilă” a pieței. Numai că, în vremurile noastre, o asemenea metaforă a fost încărcată cu date ale realității pe care nu le putem ignora. Astfel, fiecare informație oficială privind evoluția economiei românești în condițiile pandemiei de COVID-19 prezintă maximum de interes în rândurile concetățenilor noștri, atât în ceea ce privește sursele existențiale, cât și posibilitățile practice de acoperire a nevoilor vieții cotidiene în perioada următoare. Remarca are o încărcătură în plus, de conținut și sensuri, atunci când ne referim la un an întreg. Mai ales când avem în vedere finalitatea activităților economice, în primul rând, în sfera comerțului cu amănuntul, dar și atunci când analizăm situația evoluției comerțului exterior, dispunem de un fundament solid pentru evaluarea în cunoștință de cauză, ceea ce ne permite mai buna exercitare a profesiei și gestionarea mai eficientă a traiului de zi cu zi.

În acest context, datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) privind comerțul cu amănuntul, în 2020, sunt cât se poate de relevante. Față de 2019 a avut loc o creștere a volumului cifrei de afaceri cu 2,2 procente. Cel mai mare spor, respectiv 5,6%, s-a înregistrat în sectoarele în care predomină produsele nealimentare, iar în structura acestora, bunurile de larg consum, în special electronice și electrocasnice, au avut dinamici mai accelerate. O influență directă a prelungirii pandemiei este identificabilă în privința permanentizării și extinderii lucrului de acasă prin intermediul internetului. La fel, comunicarea prin telefoanele mobile a avut o frecvență și o durată sensibil mai mari comparativ cu perioada ante-pandemie. Tot influența crizei sanitare s-a localizat în vânzările de medicamente și de articole de protecție medicală. Un efect opus s-a consemnat, însă, la comercializarea combustibilului pentru autovehicule, în condițiile impunerii unor restricții în circulația rutieră, în special în timpul stării de urgență, iar diminuarea considerabilă a activității turistice și-a pus, de asemenea, amprenta asupra unora dintre rezultatele la care ne referim. Pe scurt, în aceste domenii a avut loc o contracție a cifrei de afaceri pe întregul an 2020, cu 8 procente, ceea ce a depășit cu mult căderea la scara întregii economii. Mai reținem că – în condițiile evocate – cifra de afaceri la bunurile alimentare a crescut în anul precedent cu 5%.

Sigur, atunci când operăm cu date care au o largă arie de cuprindere, cum este cazul indicatorilor macroeconomici, se estompează un număr considerabil de situații care privesc nu numai persoane și familii, ci și diverse categorii socioprofesionale. Abia atunci când vom dispune de statisticile privind starea materială a tuturor categoriilor de gospodării ale populației se va vedea ceea ce se constată acum, cu ochiul liber, respectiv adâncirea inegalităților sociale, deoarece au crescut în amploare și profunzime dificultățile cu care se confruntă segmentele vulnerabile ale societății noastre actuale.

Trecând la a doua parte a comentariului de față, la evoluția comerțului internațional al României, avem, din nou, prilejul să constatăm cât de mare este dependența întregii economii românești de volumul, structura și calitatea importurilor și exporturilor. Căderile substanțiale înregistrate în spațiul Uniunii Europene, în special din Zona Euro, au influențat puternic economia românească. Interesează, deci, în primul rând, exportul de bunuri, care s-a diminuat, în 2020, cu 9,9%. E drept, importurile s-au comprimat mai puțin, cu 6,6%, însă deficitul a fost mai mare, comparativ cu 2019, cu peste un miliard de euro. În date absolute, țara noastră a ajuns să exporte bunuri în valoare de peste 62 de miliarde de euro și să importe bunuri în valoare de peste 80 miliarde de euro. În momentul în care detaliem elementele componente ale comerțului internațional constatăm diferențele notabile între numeroase categorii principale de bunuri ale țării noastre, cea mai importantă contracție la export înregistrându-se la combustibili minerali, lubrifianți, materiale derivate și grăsimi de origine animală. În aceste cazuri identificăm influențele crizei medicale. Astfel, cunoașterea și interpretarea corectă a celor mai recente statistici oficiale permit sesizarea unor tendințe care se vor manifesta în perioada următoare, ceea ce implică orientarea activității economice tocmai spre acele sectoare care au șanse reale să se dezvolte și să se consolideze. Pe măsură ce se va completa tabloul realităților economice românești în vreme de pandemie, deciziile întreprinzătorilor, ale instituțiilor publice vor fi mai bine fundamentate. Este exact premisa necesară pentru o cât mai rapidă și mai consistentă relansare a economiei, spre binele nostru, al tuturor.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)