Trebuie să fim foarte atenți ca alocările de fonduri să țintească segmentele lipsă, sectoarele lipsă, componentele lipsă din lanțurile de valori, pentru că am dat, de-a lungul timpului, bani pentru mediul de afaceri, dar când ne-am uitat în spate, rata de supraviețuire nu a fost foarte îmbucurătoare, a declarat, într-o conferință de specialitate, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș,citat de Agerpres. „Studiem măsura în care putem sprijini aceste verigi lipsă din lanțurile de valori naționale, prin capitalizări, alocări de fonduri. Nu știu dacă vom contribui substanțial la ceea ce înseamnă echilibrarea balanței comerciale, dar măcar politicile acestea pe termen lung de alocare de fonduri să nu mai fie nețintite. Am dat, de-a lungul timpului, bani pentru mediul de afaceri, dar când ne-am uitat în spate, rata lor de supraviețuire nu a fost foarte îmbucurătoare pentru ceea ce a însemnat mediul de afaceri și consolidarea lui pe termen lung. Aici există această durere a noastră în procesul de alocare a fondurilor, în care trebuie să fim foarte atenți ca alocările noastre de fonduri să țintească tocmai aceste segmente lipsă, sectoare lipsă, componente lipsă din lanțurile de valori. Nu o să facem minuni, dar măcar să corectăm aceste politici de alocare a fondurilor încât ele să nu fie tratate doar birocratic. Noi la fiecare întâlnire discutăm tot felul de mecanisme pe care, pe bună dreptate, le solicită beneficiarii, dar pe lângă abordarea aceasta tehnică, de multe ori eu mă gândesc ce terminologie să folosesc ca să fiu cât mai pe înțelesul tuturor din punct de vedere al mecanismelor instituționale și financiare. Trebuie să avem în vedere și aceste politici macroeconomice, care, din păcate, până acum au lipsit. Practic, să avem sens la alocările de fonduri, mai ales pe ceea ce înseamnă mediul de afaceri vital, pentru ceea ce înseamnă sănătatea economiei naționale”, a spus Marcel Boloș.

Ministrul de resort a dat ca exemple industrii precum cea agroalimentară în care, deși este productivă, România continuă să facă importuri. „Îmi place să dau exemplu industria agroalimentară, dar nu va rămâne singura, pentru că aici este după mine un cerc vicios și neexplicabil pentru majoritatea specialiștilor. Cum România, cu un potențial agricol, este în situația în care importă anumite produse alimentare. Asta înseamnă că o verigă din lanțul de valori este slabă sau nu este sprijinită suficient. Și dacă vă uitați la măsurile pe care le-am luat în ceea ce privește independența energetică, adică să-i ajutăm pe cei din mediul de afaceri să-și gestioneze componenta de utilități publice. De asemenea, dacă vă uitați la fondurile alocate pentru capitalizare prin grant și retehnologizare, de asemenea am dat pentru industria agroalimentară. Am încercat cât permite regulamentul Comisiei Europene, ca acolo unde am văzut în lanțul de valori verigă slabă și potențial. Același lucru putem spune și despre resursele minerale. Extragem minereul de cupru, dar nu-l prelucrăm în țară, în România, pentru că pleacă la export în China”, a susținut oficialul.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)