Cererea de plată numărul 2 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,8 miliarde de euro, va fi trimisă joi la Comisia Europeană, a anunțat ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș, la briefingul susținut la finalul ședinței de Guvern, relatează Agerpres. „Banii care provin din PNRR sunt bani care asigură, pe de o parte, stabilitatea financiară a României, iar, pe de altă parte, implementarea proiectelor cu sursă de finanțare din PNRR. Amintesc că în anul 2022 am operaționalizat structurile organizatorice specifice PNRR, încă de la începutul anului, pe de o parte, iar pe de altă parte am luat măsuri pentru încheierea contractelor de achiziție publică, de la Autostrada A7 până la Autostrada A2 Lugoj-Deva sau Autostrada Transilvania pe porțiunea Poarta Sălajului Nădășelu", a precizat Marcel Boloș.

Acesta a subliniat că valoarea cererii de plată nr.2 este de 2,8 miliarde de euro, fiind cea de-a doua pe care o înaintează în cursul acestui an calendaristic.

"Potrivit regulamentului Comisiei Europene, luna decembrie este luna în care trebuie trimisă la Comisia Europeană. După cum, de asemenea, se cunoaște, cererea de plată numărul 2 are în structură jaloane și ținte de pe trimestrul 1 și 2 al anului 2022. Discutăm de un număr de 51 de jaloane și ținte", a spus ministrul.

El a menționat că printre cele mai importante ținte din cadrul acestei cereri de plată se află cloud-ul guvernamental, legea privind interoperabilitatea bazelor de date și lansarea apelurilor de proiecte pentru eficiența energetică. "Dintre cele mai importante amintim cloud-ul guvernamental, care este inițiat atât din perspectiva legislației specifice în domeniu, cât și din perspectiva implementării acestui proiect important pentru România, care va duce la modernizarea serviciilor publice din administrația publică locală. De asemenea, tot pe zona digitalizării, în cadrul celor 51 de jaloane și ținte, avem legea privind interoperabilitatea bazelor de date, care a intrat în vigoare și permite schimb de informații între diferitele categorii de instituții publice, necesare pentru populație, și reduce din birocrația pe care o știm cu toții în ceea ce privește prestarea de servicii publice către populație. Mai avem în cele 51 de jaloane și ținte lansarea apelurilor de proiecte pentru eficiența energetică, atât pentru blocurile de locuințe, cât și pentru ceea ce înseamnă clădirile publice sau, de asemenea, încheierea contractelor pentru digitalizarea universităților, precum și cele peste 1.000 de unități școlare care au beneficiat de granturi pentru situațiile de risc de abandon școlar", a spus el.

Potrivit sursei citate, există jaloane și ținte care sunt considerate sensibile și monitorizate direct de Comisia Europeană, aici fiind vorba despre legea avertizorilor de integritate și de cadrul legal privind decarbonizarea.

"Aici discutăm de legea avertizorilor de integritate, pe de o parte, și cadrul legal privind decarbonizarea, pe de altă parte. Guvernul a definitivat (miercuri, n.r.) cadrul legal pentru ceea ce înseamnă decarbonizare. Este vorba de utilizarea grupurilor energetice care trebuiau să fie scoase din funcțiune până la sfârșitul anului acesta, proceduri tehnice care permit trecerea lor în conservare, așa cum am avut în înțelegerea cu Comisia Europeană și utilizarea lor pentru acoperirea situațiilor de dezechilibru existente pe piața de energie internă, respectiv a acelor situații în care fie avem fenomene meteo, să zicem care generează o epuizare a resurselor energetice la nivel național și trebuie utilizate aceste grupuri energetice, sau fenomene meteo extreme, sau când în piața de energie sunt alte situații de dezechilibru. Cu sprijinul Comisiei Europene, și le mulțumesc pe această cale, am ajuns la această variantă în care să putem să trecem cu bine peste această iarnă și să putem mai apoi să folosim grupurile energetice la momentul la care va fi necesar", a explicat șeful MIPE.

Marcel Boloș a menționat că în prezent se află în plin proces de implementare a jaloanelor și țintelor care privesc trimestrul 4 al anului 2022. "Aici avem un număr de 55 de jaloane și ținte care sunt aferente cererii de plată nr 3, iar termenul ca aceste documente să fie depuse la Comisie, la mijlocul semestru I al anului viitor, deci în martie 2023, ar trebui să depunem cererea de plată nr.3, cu o valoare de 3,2 miliarde de euro", a adăugat ministrul.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)