Cheltuielile de investiții s-au dublat în primele patru luni ale acestui an, ajungând la 30 de miliarde lei, față de 15 miliarde lei în aprilie 2023, a declarat săptămâna trecută, la briefingul de la finalul ședinței de Guvern, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, citat de Agerpres. "Foarte important, cheltuielile de investiții, o să le vedeți, au crescut față de anul precedent, s-au dublat. Deci, dacă în luna aprilie 2023 aveam 15 miliarde de lei, acum avem 30 de miliarde de lei investiții, ceea ce este un semn bun că investițiile se implementează și că vom culege roadele efectului multiplicator al investițiilor. Acest lucru e dovedit inclusiv în literatura de specialitate, pentru că la aceste tipuri de investiții se așteaptă și un efect multiplicator, de la atragerea de investitori, până la crearea de locuri de muncă și tot ce este necesar pentru dezvoltarea economică sustenabilă a României", a explicat Marcel Boloș.

În ceea ce privește deficitul bugetar, ministrul Finanțelor a subliniat că în iunie este așteptată o traiectorie a acestuia pe care Comisia Europeană o comunică fiecărui stat membru care se găsește în situația de deficit bugetar excesiv.

"Ce înseamnă deficit bugetar excesiv? Înseamnă depășirea limitei de 3% din PIB sau de 60% pentru datoria publică din PIB. Ca orice țară membră a Uniunii Europene, această traiectorie a deficitului bugetar va porni de la un estimat pe care Comisia Europeană îl are în vedere și va avea, de asemenea, o perioadă de timp în care România va trebui să ajusteze deficitul bugetar până la limita prevăzută în tratatul de la Maastricht. În acest context, aceste estimări și aceste limite ale deficitului bugetar pe care le vom primi de la Comisia Europeană vor lămuri de unde pornim. Poate că noi spunem 5%, Comisia Europeană, în estimările sale, spune 6,6%. Acela va fi punctul de plecare în ajustarea bugetară și în procesul de consolidare fiscal-bugetară pe care îl vom avea de parcurs pe un orizont de timp care poate să fie până în 7 ani. Am spus - și mai subliniez acest lucru - că, dacă această perioadă de timp va fi una rezonabilă, România va putea să-și implementeze bugetele de investiții", a punctat Marcel Boloș.

Acesta a reiterat că, pentru 2024, deficitul bugetar estimat este cel care a fost planificat prin Legea bugetului de stat și, până la sfârșitul anului, există un plan de venituri care trebuie dus la bun sfârșit.

"Deocamdată, parametrii aceștia pe care îi avem sunt de 5% țintă de deficit bugetar și este greu de spus încotro ne îndreptăm. Să nu uităm că și anul trecut, de la cifra de 6,87% pe care am avut-o estimată, de asemenea, de către Comisia Europeană, am închis deficitul bugetar pe cash cu 5,6% și în termeni ESA pe 6,6%, cu două cheltuieli pe care nu le-am avut sub control sub nicio formă. Și discutăm de cheltuielile cu salariile înregistrate în sistemul de justiție și cheltuielile cu obligațiunile, cu primă de emisiune. Sunt lucruri pe care le-am explicat în termeni foarte simpli și cu cea mai bună credință și onestitate, pentru a se înțelege că nu putem avea o perioadă în care implementăm investiții de 75 de miliarde de euro, cu o cofinanțare uriașă din partea noastră, și în același timp să avem pretenții de suprimare a deficitului bugetar, cu consecințe dintre cele mai dezastruoase asupra dezvoltării României", a precizat Marcel Boloș.

Întrebat în cât timp estimează că ne vom putea încadra în ținta de deficit de 3%, el a răspuns că regulamentul Comisiei Europene ne permite până în 7 ani și că, datorită faptului că din investițiile pe care le implementează România se obține un efect multiplicator, pe cale de consecință ar trebui să avem un orizont de timp cât mai mare.

"Adică, investiții, efect multiplicator...E adevărat, acum nu e o perioadă foarte simplă și nu e o perioadă foarte confortabilă pentru ministrul Finanțelor. Dar gândiți-vă pe termen lung la efectul multiplicator, la alte standarde de locuire și de viață pentru oameni. Și cred că miza noastră este această oportunitate unică de investiții pe care o avem și spre asta trebuie să ne concentrăm eforturile. Ne criticați veșnic pentru deficitul bugetar. Eu am explicat cât se poate de simplu care sunt cauzele care conduc la acest deficit bugetar și, sigur, măsurile pe care le-am avut pe linia salarizării, dar au fost măsuri legitime. Oamenii și revendicările care au fost în sectorul public au fost legitime pentru toată lumea. Fie că discutăm de profesori, fie că discutăm de medici, fie că discutăm de personalul din apărare națională, ordine publică, toți au legitimitatea revendicărilor, pentru că nu suntem cu un sistem de salarizare peste ceea ce înseamnă media Uniunii Europene și de aici trebuie să pornim, de la justețea și moralitate acestor tipuri de cheltuieli și să ne ancorăm discursul public în aceste elemente de context, care cred eu că sunt pentru țara noastră un lucru mai mult decât necesar", a subliniat ministrul Finanțelor.

Acesta a adăugat că s-a încercat să se găsească un echilibru pentru ceea ce înseamnă fiscalitatea mediului de afaceri și pentru a avea sisteme publice de calitate.

"Toată lumea își dorește ca sistemul de sănătate să funcționeze cât mai bine, toată lumea își dorește un sistem de educație cât mai performant. Acestea nu se fac fără eforturi din partea Guvernului și, sigur, nu e vorba decât de cheltuieli în folosul României și al unei creșteri sustenabile pe termen lung", a afirmat Marcel Boloș.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)