Creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene la peste 95% și depunerea cererilor de plată 3 și 4 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de aproximativ 6,3 miliarde euro, sunt printre obiectivele ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, pentru 2023, an care va aduce "cele mai multe oportunități pe care România le-a avut vreodată". "Depunerea celor două cereri de plată și lansarea a 49 apeluri de proiecte, în valoare de peste 9 miliarde euro, au demonstrat că, deși are o structură complexă, cu peste 500 de jaloane și ținte, am reușit să ne atingem obiectivele asumate prin PNRR. Ba chiar ne-am numărat printre primele state din Europa la acest capitol. În continuare, anul 2023 va aduce cele mai multe oportunități pe care România le-a avut vreodată. Avem o serie de obiective importante pentru acest an, printre care se numără cele peste 200 de apeluri din cadrul Politicii de Coeziune 2021-2027, creșterea gradului de absorbție la peste 95% și depunerea cererilor de plată 3 și 4 din PNRR, care înseamnă, implicit, îndeplinirea țintelor și jaloanelor aferente", a declarat ministrul Marcel Boloș, într-un comunicat citat de Agerpres.

Acesta a subliniat că 2022 a fost unul dintre cei mai complicați ani de când România gestionează fonduri europene, însă a fost și anul care a adus o mulțime de provocări și mii de proiecte implementate cu succes, "care își aduc aportul asupra dezvoltării infrastructurii, sănătății și educației".

"Poate cel mai complicat an de când gestionăm fonduri europene, anul 2022 ne-a adus o mulțime de provocări, pe care le-am privit drept oportunități, pentru că în urmă rămân mii de proiecte implementate cu succes care contribuie cu adevărat la îmbunătățirea calității vieții pentru români. Sunt proiecte care își aduc aportul asupra dezvoltării infrastructurii, sănătății și educației. Sub dictonul «nimeni nu este lăsat în urmă» am acordat o atenție deosebită persoanelor vulnerabile, atât în ceea ce privește nevoile imediate, cât și asupra perspectivelor pentru următorii ani. Tocmai de aceea, în negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene, ne-am asigurat că arhitectura Programelor Educație și Ocupare și Incluziune și Demnitate Socială ne va permite să construim măsuri care să rupă barierele de dezvoltare, pentru că suntem într-un punct în care efectele inechităților creează clivaje tot mai mari", a subliniat Marcel Boloș.

Potrivit comunicatului transmis de MIPE, printre obiectivele pentru anul 2023 asumate de ministru se află simplificarea, debirocratizarea și digitalizarea în domeniul fondurilor europene prin crearea unui cadru normativ "suplu, eficient și orientat spre sprijinirea beneficiarului" și eliminarea timpilor morți din procesele de evaluare, selecție și contractare a proiectelor cu finanțare din fonduri europene, respectiv aprobarea unui cod al fondurilor europene. De asemenea, pe parcursul anului 2023 va continua sprijinirea din fonduri europene a măsurilor sociale, respectiv plata a două tranșe de 700 lei/sezon rece pentru plata facturilor la energie, plata a 6 tranșe de 50 euro pentru vouchere de alimente, sprijinirea elevilor vulnerabili și în anul școlar 2023-2024 prin acordarea de vouchere pentru rechizite și îmbrăcăminte, acordarea de trusouri pentru copiii nou-născuți în familii dezavantajate, sprijinirea persoanelor cu dizabilități prin finanțarea tehnologiilor asistive, implementarea unor vouchere de reziliență pentru sprijinirea populației vulnerabile prin îmbunătățirea condițiilor de locuire prin investiții în servicii comunitare care să includă posibilitatea sprijinirii în activitățile casnice/cotidiene, precum și a unor servicii pentru reparația locuințelor și distribuția celei de a 6-a tranșe de pachete alimentare pentru cei 1,18 milioane de români aflați în situații de excluziune socială.

Un alt obiectiv vizează încheierea tuturor contractelor de finanțare aferentă măsurilor de sprijin pentru mediul de afaceri din cadrul PO Competitivitate 2014-2020, respectiv 411 și 411 bis, până la 31 martie 2023, precum și implementarea PNRR prin depunerea Cererilor de Plată nr. 3 și 4, în valoare de aproximativ 6,3 miliarde euro.

Pentru 2023, Marcel Boloș își propune să operaționalizeze un sistem informatic modern, flexibil, interoperabil cu alte sisteme informatice care să faciliteze automatizarea proceselor de evaluare și selecție la finanțare a proiectelor pe fonduri europene în primul trimestru al anului 2022 pentru modulele referitoare la etapele de autentificare a beneficiarilor, lansare a apelurilor de proiecte și, respectiv, depunere proiect/cerere de finanțare.

Un alt obiectiv îl reprezintă ajustarea PNRR prin introducerea capitolului RePowerEU, respectiv asigurarea unei alocări suplimentare de 1,3 miliarde euro pentru finanțarea proiectelor care să contribuie la independența energetică a României, în contextul tranziției verzi și digitale - proiecte de producere de energie verde, inclusiv investițiile în eficiența energetică a canalelor de irigații.

Nu în ultimul rând, obiectivele anului 2023 vizează și acoperirea riscului de decomitere aferent tuturor programelor operaționale 2014-2020, prin declarații de cheltuieli care să permită atingerea unui grad de absorbție a fondurilor europene de peste 95% - o absorbție de peste 6 miliarde euro aferentă perioadei de programare 2014-2020, aferentă anului 2023, precum și lansarea unui număr de peste 200 de apeluri de proiecte, în valoare de 20 miliarde euro, aferente perioadei de programare 2021-2027 în cadrul celor 16 programe operaționale aprobate de către Comisia Europeană.

Potrivit MIPE, în anul 2022, Comisia Europeană a aprobat Acordul de Parteneriat aferent Politicii de Coeziune 2021-2027, care aduce 46 de miliarde de euro pentru investiții strategice. De asemenea, anul trecut investițiile au primit undă verde, după ce toate cele 16 programe aferente noului cadru financiar multianual au fost aprobate.

Totodată, MIPE a depus în 2022 două cereri de plată din cadrul PNRR, una în valoare de 2,6 de miliarde euro și o alta de 2,8 miliarde euro, condiționate de îndeplinirea a 72 de jaloane și ținte. Pentru prima, Executivul european a virat deja suma în conturile României.

Tot anul trecut, rata de absorbție a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune 2014-2020 a crescut de la 53% la 73%. Pe parcursul anului au fost implementate măsuri de peste 2 miliarde de euro care să stimuleze mediul de afaceri, fiind în același timp acordată o atenție deosebită persoanelor vulnerabile.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)