Planul fiscal structural referitor la traiectoria de ajustare a deficitului bugetar în următorii șapte ani trebuie transmis Comisiei Europene până la 15 octombrie 2024, deși unele state-membre au solicitat prelungirea acestui termen pentru ianuarie - februarie 2025, a declarat, într-o conferință de specialitate, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, citat de Agerpres. „Termenul pe care îl avem, potrivit Regulamentului Comisiei Europene, este 15 octombrie 2024. Țările membre ale Uniunii Europene, printre care și Franța, dar și alte state, au avut această inițiativă de a avea timpul fizic necesar pentru pregătirea planurilor fiscal-structurale. Au lansat atât în scris, cât și verbal solicitare către Comisia Europeană pentru a prelungi termenul acesta, undeva în ianuarie - februarie 2025. Pentru România este foarte important acest plan din perspectiva traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar. Pe Comisie o interesează deficitul în termeni ESA, adică în termeni de angajamente pe care le are România și care fundamentează deficitul de tip ESA. De asemenea, important este ce nivel al deficitului bugetar vom avea în anul 2025, pentru ca această traiectorie de ajustare să nu fie una brutală, încât, pe de o parte, să afectăm investițiile, pe de altă parte să avem o politică fiscală în care să fie nevoie de măsuri destul de consistente pentru ceea ce înseamnă politica fiscală. De aceea, eforturile noastre au fost orientate spre a avea această perioadă de șapte ani la dispoziție, astfel încât să avem o ajustare rezonabilă și, în același timp, politica noastră fiscală să fie una suportabilă”, a subliniat Boloș.

Potrivit sursei citate, fără modernizarea sistemului fiscal, speranțele de a avea o perspectivă solidă de sustenabilitate pentru finanțele publice „sunt deșarte”.

„Am trecut la un nivel de digitalizare care permite Ministerului de Finanțe să elaboreze instrumentele necesare pentru ca tot ceea ce înseamnă gap de TVA, chiar la celelalte impozite și taxe, să se vadă într-o îmbunătățire a colectării. Semnele se văd în execuția bugetară. Luni, 23 septembrie, am aprobat rectificarea bugetară cu 10,4 miliarde de lei din mai buna colectare, deci există perspectiva aceasta a colectării. Se văd și măsurile pe care le-am avut din perspectiva implementării modulului e-Factura, modulului e-TVA, modulului e-Transport îmbunătățit și a celorlalte categorii de măsuri care modernizează sistemul fiscal. Fără această modernizare a sistemului fiscal, speranțele noastre de a avea o perspectivă solidă de sustenabilitate pentru finanțele publice sunt deșarte și știu bine ce spun din acest punct de vedere”, a menționat ministrul Finanțelor.

Demnitarul a susținut că și-ar dori din poziția de ministru al Finanțelor, ca pachetul de măsuri referitor la ajustarea fiscal-bugetară să aibă componenta de fiscalitate zero.

„Acest pachet de măsuri nu trebuie privit doar din perspectivă fiscală. Eu mi-aș dori, ca ministru de Finanțe, ca acest pachet de măsuri pentru ajustarea fiscal-bugetară să aibă componenta de fiscalitate zero. Am făcut eforturi la nivelul Ministerului de Finanțe pentru reducerea gap-ului de TVA. Avem primul modul antifraudă, care este în etapă-pilot și cu care lucrăm ca să trecem cumva de la stadiul de vorbă la stadiul de fapte, respectiv să vedem în încasări efective și în procent de efective reducerea acestui gap. De asemenea, efortul pe care îl facem și care se va intensifica la un moment dat în ceea ce privește restructurarea sistemului de cheltuieli publice, dar și a sistemului de cheltuieli al companiilor de stat și al companiilor locale are un singur scop: ca ajustarea fiscal-bugetară să nu ducă sarcina fiscală în totalitate spre mediul de afaceri. Și doi, foarte important, este să nu facem prin ajustarea fiscală o modalitate prin care să ne blocăm propriile noastre investiții. Să vedem cum evoluează lucrurile și cum se încheie discuțiile pe marginea planului fiscal structural cu Comisia Europeană. Politica și strategia pe care am avut-o este ca sarcina fiscală să fie împărțită pe pilonii aceștia: digitalizare mai bună, combaterea evaziunii fiscale și restructurarea de cheltuială publică cu componentă cât mai mică de fiscalitate”, a afirmat Marcel Boloș.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)