Comisia Europeană urmează să propună recomandări pentru ca statele să iasă din procedura de deficit excesiv, strategia propusă de România fiind o ajustare pe șapte ani, timp în care trebuie realizate cel puțin reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, citat de Agerpres. El a subliniat, totodată, că ajustarea deficitului nu înseamnă că creșteri de taxe și impozite care să afecteze oamenii și mediul de afaceri.

"Suntem la finalul unei zile de lucru foarte importante (marți, n.r.), în care am mers la reuniunea miniștrilor de Finanțe din UE, unde continuă lucrările privind semestrul european. Consiliul a aprobat recomandări specifice fiecărei țări privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare. De asemenea, se deschid proceduri de deficit excesiv pentru șapte state membre: Belgia, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia și Slovacia. După cum știți, pe baza rezultatelor economice din 2019, România a intrat și ea în această procedură, din martie 2020. În cadrul pachetului de toamnă al Semestrului european, pentru a asigura coerența cu traiectoria de ajustare stabilită în planurile pe termen mediu, Comisia urmează să propună recomandări pentru ca statele să iasă din procedura de deficit excesiv, inclusiv pentru România, în condițiile noului cadru de guvernanță economică aprobat în această primavară. Pentru noi, ca și în cazul celorlalte state membre, traiectoria de ajustare va depinde de momentul și conținutul planului de ajustare, pe care trebuie să îl finalizăm toamna aceasta. Ajustarea se poate face pe 4/5 sau pe 7 ani, dacă ne asumăm reforme și investiții. Strategia propusă de România este o ajustare pe 7 ani, timp în care trebuie să realizăm cel puțin reformele asumate prin PNRR", a scris ministrul marți seara, pe pagina sa de Facebook.

El a adăugat că nivelul ridicat al investițiilor publice, respectiv al cofinanțărilor (60% în cazul infrastructurii de transport, în noile condiții ale exercițiului 2021-2027) de anul acesta și următorii ani, duc la un necesar de finanțare pentru care este nevoie de această abordare pe termen mediu și lung.

"Suntem într-un context în care ne confruntăm cu provocări economice ce necesită acțiuni bine gândite, pentru că ajustarea deficitului bugetar nu o putem ignora. Însă, în acest proces, trebuie să ne asigurăm că nu sacrificăm investițiile esențiale pentru dezvoltarea economică a României", a punctat Marcel Boloș.

Acesta a subliniat că fără investiții strategice în infrastructură, educație, sănătate, inovație, nu va putea fi asigurată competitivitatea economiei României pe termen mediu și lung. De aceea, în strategia de ajustare a deficitului bugetar, este imperativ să fie protejate aceste investiții și să fie susținut mediul de afaceri.

"Este un echilibru delicat, dar necesar pentru a asigura prosperitatea și stabilitatea economică pe termen lung. Contextul în care România are în curs de implementare proiecte aferente politicii de coeziune 2021-2027 (46 miliarde euro), PNRR (peste 40 de miliarde euro, incluzând cheltuielile de cofinanțare), cât și programele naționale de investiții (10 miliarde euro – „Anghel Salingy”, investițiile implementate la nivelul CNI) ridică provocări fiscal-bugetare, prin care coaliția de guvernare trebuie să ajusteze deficitul bugetar, astfel încât să continue asigurarea acestor proiecte de investiții și să valorifice efectele de multiplicare. Această abordare va duce România într-o altă etapă, de la statutul de țară în curs de dezvoltare către statutul unei economii mature. Am spus reprezentanților CE cât se poate de clar: această ajustare a deficitului nu înseamnă că vom face tăieri drastice, nici că vom propune creșteri de taxe și impozite care să afecteze oamenii și mediul de afaceri. Nu! Vrem să facem schimbări echilibrate pentru a optimiza cheltuielile și a crește eficiența în colectarea veniturilor", a explicat Marcel Boloș.

Ministrul Finanțelor a menționat că, în acest context al ajustării deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani, trebuie avută în vedere evoluția nivelului datoriei publice, precum și a costului serviciului datoriei publice, astfel încât să nu fie influențate în mod decisiv cheltuielile operaționale ale statului.

Potrivit acestuia, marți, la întâlnirea cu reprezentanții CE, a fost solicitată o analiză de detaliu privind sistemul de cheltuieli publice la nivelul instituțiilor și companiilor cu capital de stat, posibilitatea îmbunătățirii gradului de colectare a veniturilor încasate la buget, reducerea gap-ului de TVA și continuarea implementării măsurilor de digitalizare și de combatere a evaziunii fiscale pe perioada ajustării deficitului bugetar. De asemenea, reprezentanții României vor prezenta și o analiză de profunzime a sistemului de venituri publice, inclusiv a veniturilor rezultate din exploatarea resurselor naturale și o valorificare adecvată a activelor statului.

"Concluzia pe care am împărtășit-o cu reprezentanții Comisiei Europene este că prin măsuri echilibrate și strategice putem reduce deficitul bugetar, fără a sacrifica investițiile esențiale pentru sănătatea economică a României. Pe termen mediu (2025-2027), în viziunea oficială, creșterea economică prognozată a României poate ajunge în jur de 3,0, până la 4,0%, dacă raportul dinamicilor consum-investiții este favorabil celor din urmă", a scris ministrul Finanțelor pe rețeaua de socializare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)