Marcel Boloș: Transformarea sistemului de sănătate se produce lent și fragmentat; în 2027, vor fi spitale noi în toate colțurile țării
Telex » Știri 9 iunie 2023
Transformarea sistemului de sănătate românesc se produce lent, discontinuu și fragmentat, iar asta ne pune în situația de a fi printre statele UE cu cel mai mare număr al deceselor care ar fi putut fi evitate, însă în anul 2027 vor exista spitale noi în toate regiunile țării, susține ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, citat de Agerpres. Guvernul a adoptat, în ședința de joi, o ordonanță de urgență care reglementează măsurile necesare implementării proiectelor de infrastructură publică de sănătate cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în cadrul Programului Sănătate 2021-2027 și din împrumuturi contractate cu instituțiile financiare internaționale.
Potrivit ministrului, o premieră adusă de actul normativ adoptat joi este aceea că pentru viitoarele investiții strategice în infrastructură se va putea combina finanțarea din fonduri externe nerambursabile cu împrumutul BEI.
"Cele două priorități din Programul Sănătate la care face referire ordonanța adoptată înseamnă cel puțin 7 spitale mari (județene, monospecialitate sau centre de transplant) nou construite și dotate și alte 20 spitale publice municipale și orășenești construite sau reabilitate și dotate. Până la finalul anului, contractele de finanțare pentru toate aceste spitale vor fi încheiate, astfel încât să avem suficient timp pentru derularea procedurilor specifice unor investiții de o asemenea importanță și anvergură", a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Actul normativ stabilește cadrul general privind metodologia și criteriile de selecție pentru proiectele de investiții publice din domeniul sănătății, care sunt aprobate de către Comitetul de Monitorizare a Programului Sănătate, la propunerea Autorității de Management pentru Programul Sănătate pe baza criteriilor-cadru stabilite în ordonanță.
Valoarea eligibilă finanțată din Programul Sănătate pentru investiții în infrastructuri spitalicești noi - spitale județene/ județene de urgență, spitale monospecialitate - unități sanitare cu paturi este de minimum 5 milioane euro și maximum 500 de milioane euro.
Investițiile includ lucrări de extindere/modernizare/reabilitare pentru clădiri, inclusiv lucrări de conectare/extindere /modernizare/reabilitare la clădiri existente și dotare cu echipamente medicale specifice, inclusiv măsuri de tranziție verde și digitalizare și lucrări de construcții noi, inclusiv dotarea cu echipamente medicale specifice inclusiv măsuri de tranziție verde și digitalizare.
Pentru investițiile de mică amploare în infrastructura publică a spitalelor orășenești și municipale - unități sanitare cu paturi, valoarea eligibilă este stabilită pe categorii de investiții specifice, astfel: lucrări de modernizare/reabilitare și dotare, extindere la construcțiile existente, inclusiv lucrări de conectare la clădiri existente, lucrări de construcții noi și dotare, minimum 5 milioane euro și maximum 75 milioane euro pentru unitățile sanitare cu paturi municipale; lucrări de modernizare/reabilitare și dotare, extindere la construcțiile existente, inclusiv lucrări de conectare la clădiri existente, lucrări de construcții noi și dotare, minimum 5 milioane euro și maximum 45 milioane euro pentru unitățile sanitare cu paturi orășenești.
"Un aspect important care va asigura continuitatea implementării proiectelor este că alocarea totală a proiectelor poate fi actualizată ca urmare a creșterii prețurilor la materiale și/sau la utilitățile publice, dacă prin lege se prevede astfel, sau majorată în limita unui procent de maximum 20%. În plus, beneficiarii proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabilă precum și de împrumuturi contractate cu Instituțiile Financiare Internaționale vor fi obligați să asigure eventualele lucrări de mentenanță și reparații curente după finalizarea implementării acestora pentru o perioadă de cel puțin 5 ani", se arată în comunicatul MIPE.
În context, Marcel Boloș a subliniat că odată cu reglementările adoptate joi, s-a intrat în linie dreaptă către realizarea acestor investiții de aproape de 2 miliarde de euro în spitalele românești.
"Am stabilit criterii transparente de selecție a proiectelor care vor fi finanțate aceste fonduri, valoarea eligibilă pentru fiecare categorie de proiect, solicitanții eligibili, regulile pentru contractarea asistenței financiare rambursabile și contribuția proprie a beneficiarilor. Odată cu reglementările adoptate acum, putem spune că intrăm în linie dreaptă către realizarea acestor investiții de aproape de 2 miliarde de euro în spitalele românești", a completat Marcel Boloș.
Solicitanții eligibili în cadrul apelurilor de selecție de proiecte pentru investiții în infrastructura spitalicească sunt unitățile administrativ-teritoriale, spitalele județene/județene de urgență, inclusiv clinice județene de urgență/ clinice de urgență, spitalele monospecialitate, spitalele publice orășenești și municipale, inclusiv spitale municipale de urgență și parteneriatele între autoritățile/instituțiile publice locale și/ sau centrale și unitățile sanitare.
Listele proiectelor selectate la finanțare prin Programul Sănătate de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene se aprobă prin Hotărâre a Guvernului României după finalizarea procesului de contractare.
În acest moment, Ghidul solicitantului pentru apelul de proiecte "Investiții în infrastructura publică a spitalelor orășenești și municipale" și Ghidul solicitantului pentru apelul de proiecte "Investiții în infrastructuri spitalicești noi: spitale județene, spitale județene de urgență, spitale monospecialitate" sunt puse în consultare, apelurile urmând a fi deschise în cursul celui de-al treilea trimestru al anului 2023.
Programul Sănătate, aprobat la sfârșitul lunii noiembrie de Comisia Europeană, este un program multifond ce dispune de o alocare totală de valoare de 5,8 miliarde de euro ce cuprinde finanțare Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul Social European, precum și o componentă de împrumut de 2 miliarde de euro, realizat prin intermediul Băncii Europene de Investiții.
Separat de Politica de Coeziune, prin Componenta 12 dedicată sănătății, prin Planului Național de Redresare și Reziliență vor fi alocate 2,45 miliarde de euro pentru: dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice în sănătate (70 milioane euro); dezvoltarea capacității pentru realizarea investițiilor în sănătate (30 milioane euro); creșterea capacității pentru managementul serviciilor și resurselor umane din sănătate (80 milioane euro); investiții în infrastructura prespitalicească (314 milioane euro); infrastructură în infrastructura spitalicească (1,9 miliarde euro).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național