România a reuşit să finalizeze negocierile cu Parlamentul European pe toate cele patru directive şi regulamente referitoare la piaţa muncii pentru care şi-a luat angajamentul pe perioada în care deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, a afirmat ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Budăi, citat de Agerpres. „Ministerul Muncii a reuşit să finalizeze negocierile cu Parlamentul European pe toate cele patru directive şi regulamente pentru care şi-a luat angajamentul, pentru perioada în care România deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Mă refer aici la Directiva privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea de familie, Directiva privind expunerea lucrătorilor la agenţi cancerigeni, Directiva privind creşterea transparenţei şi predictibilităţii la locul de muncă şi Propunerea de regulament de instituire a Autorităţii Europene a Muncii. Am organizat 19 reuniuni tehnice şi 16 trialoguri, cu reprezentanţi ai Comisiei Europene, Parlamentului European şi, evident, Consiliul Uniunii Europene, reprezentat de România pe perioada deţinerii Preşedinţiei, pentru a ajunge la aceste acorduri (…)”, a afirmat Marius Budăi.

Conform datelor ministerului de resort, în cazul Directivei privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea de familie, se are în vedere încurajarea participării femeilor pe piaţa muncii şi împărţirea egală a responsabilităţilor între femei şi bărbaţi în familie. De asemenea, scopul directivei este acela de a îmbunătăţi accesul părinţilor angajaţi şi al îngrijitorilor pe piaţa muncii şi introduce o serie de standarde minime la nivelul UE, în ceea ce priveşte concediul de creştere a copilului, concediul de paternitate, concediul pentru îngrijitori şi aranjamentele de muncă flexibile.

De asemenea, prin Directiva privind expunerea lucrătorilor la agenţi cancerigeni, se doreşte protejarea a milioane de lucrători şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru lucrătorii din întreaga Uniune Europeană, lucru prin care se vor preveni peste 22.000 de cazuri de boli profesionale, potrivit specialiştilor Comisiei Europene. Ulterior adoptării acestui document, Comisia Europeană trebuie să evalueze şi posibilitatea extinderii domeniului de aplicare, pentru a include o listă a medicamentelor periculoase.

În ceea ce priveşte Directiva privind creşterea transparenţei şi predictibilităţii la locul de muncă, forul european îşi propune să răspundă provocărilor pieţei muncii în contextul evoluţiilor demografice, digitalizării şi al apariţiei unor noi forme de angajare. În acelaşi timp, aceasta introduce noi drepturi minime şi reguli de informare a lucrătorilor cu privire la condiţiile de muncă. Directiva prevede ca angajatorii să informeze lucrătorii asupra aspectelor esenţiale ale relaţiei de muncă, cum ar fi: identitatea părţilor implicate în raportul de muncă, locul de muncă şi natura muncii, valoarea salariului de bază şi a altor drepturi, durata standard a zilei sau săptămânii de lucru.

În plus, acordul provizoriu stabileşte o serie de drepturi minime suplimentare pentru lucrători, precum: posibilitatea de a lucra, în paralel, la un alt angajator, limitarea perioadei de probă la maximum şase luni (o perioadă de probă mai mare este permisă numai în cazul în care aceasta este în interesul lucrătorului sau este justificată de natura muncii), posibilitatea de a solicita, după cel puţin şase luni de vechime la acelaşi angajator, un loc de muncă cu condiţii mai previzibile şi mai sigure, dreptul de a beneficia de formare gratuită, atunci când acest lucru este prevăzut în legislaţia UE sau în cea naţională.

Potrivit Ministerului Muncii, în privinţa Regulamentului de înfiinţare a Autorităţii Europene a Muncii (European Labour Authority - ELA), aceasta va fi o structură care va contribui la asigurarea unei mobilităţi echitabile a forţei de muncă în cadrul Pieţei Interne. Propunerea de regulament are ca scop, printre altele: îmbunătăţirea accesului la informaţie al persoanelor şi angajatorilor cu privire la drepturile şi obligaţiile lor în domeniile mobilităţii forţei de muncă şi coordonării securităţii sociale, şi medierea în cazul apariţiei unor dispute între autorităţile naţionale sau probleme transfrontaliere.

Noua structură europeană va veni în sprijinul lucrătorilor şi celor care desfăşoară activităţi independente pe teritoriul UE, dar şi al altor cetăţeni ai Uniunii sau extracomunitari, care au domiciliul legal în UE şi se află într-o situaţie transfrontalieră problematică, precizează sursa citată.